O investigație Recorder arată că „în anii ‘90”, Călin Georgescu nu rata nicio oportunitate de a colabora cu organizațiile străine care derulau diverse programe pe teritoriul României. Printre aceste organizații se număra și Fundația Soros, pe care fostul candidat la alegerile prezidențiale o blamează astăzi în termeni duri.
Imediat după căderea comunismului, problemele de mediu au devenit, în România, un teren fertil pentru atragerea de fonduri internaționale.
Iar vreme de 20 de ani, Călin Georgescu a condus ONG-uri axate pe probleme de mediu și de dezvoltare durabilă: Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011). În anii tranziției, aceste organizații s-au hrănit aproape exclusiv din fonduri internaționale: programe PHARE oferite de Uniunea Europeană, finanțări USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA) sau sponsorizări din partea unor guverne occidentale.
În plus, primul ONG al lui Călin Georgescu a avut și parteneriate cu Fundația Soros, arată Recorder.
Parteneriat cu Fundația Soros
În 1995, publicația locală „Jurnal bihorean” consemna că Tineretul Ecologist al lui Călin Georgescu și Fundația Soros pentru o Societate Deschisă desfășurau, în patru licee din Oradea, „Săptămâna educației ecologiste”. Parteneriatul dintre ONG-ul condus de Georgescu și fundația lui George Soros se realiza cu ocazia Zilei Pământului.
Astăzi, la 30 de ani distanță, Călin Georgescu spune că „rețeaua Soros” a făcut mult rău României și că o va eradica în prima zi după ce va deveni președinte. „Îi știm!”, avertizează Georgescu, iar susținătorii săi s-au apucat deja de întocmit liste.
„Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu”, spunea recent Călin Georgescu într-un interviu cu Mario Nawfal, un tânăr conservator care realizează emisiuni pe rețeaua X (fostul Twitter) și care este un apropiat al lui Elon Musk.
Atât pe internet, cât și la unele televiziuni, au fost publicate, în ultima vreme, liste cu „sorosisti”: artiști, activiști, jurnaliști, cercetători și politicieni care au primit burse sau granturi de la diverse instituții din străinătate, nu doar de la Fundația Soros pentru o Societate Deschisă, care de altfel și-a încetat activitatea în România din 2017.
Mișcarea de demonizare a finanțărilor internaționale a fost repornită de președintele american Donald Trump și de Elon Musk, după ce au decis oprirea programului de ajutor internațional al Statelor Unite (USAID).
„Rețeaua lui Soros este legată de funcționarii publici, de forțele de ordine. Sunt profund dedicat să investighez și să-i expun pe toți cei responsabili, atât în România, cât și în SUA, pentru gestionarea ilegală a acestor fonduri provenite de la USAID și rețeaua Soros”, a mai declarat Georgescu.
În prezent, Călin Georgescu atacă chiar organizațiile care l-au sponsorizat în trecut.
Georgescu a luat bani de la USAID
În goana după fonduri internaționale, Călin Georgescu a ajuns în mijlocul unui scandal legat de o finanțare din partea USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA).
În vara lui 2003, România trebuia să primească o tranșă de 35 de milioane de dolari, ca parte a Strategiei de asistență pentru România 2002-2006. O parte din bani trebuiau să susțină Agenda Locală 21 și urmau a fi gestionați prin CNDD și Federația Autorităților Locale din România. Ultima era formată din reprezentanți ai autorităților locale și era descrisă de presă ca o jucărie a baronilor PSD – de la Nicolae Mischie la Marian Oprișan.
În iunie 2003, trei angajați USAID au reclamat către Inspectoratul General al USAID din SUA că „după ce ar fi primit banii, Călin Georgescu avea pretenţia să nu fie controlat asupra destinației acestora” și că ar fi „martori la extorcare de fonduri”, relata „România liberă”.
Presa scria că, până la acel moment, Călin Georgescu primise 215.000 de dolari, fonduri nerambursabile oferite de USAID.
În contextul acestui scandal, Călin Georgescu era portretizat de jurnaliști drept „un personaj influent, cu relații atât la Palatul Cotroceni, cât și la Palatul Victoria”.
Scandalul nu a afectat cariera lui Georgescu, pentru că în 2004 îl regăsim în calitate de șef al direcției Organizații Economice Internaționale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
În 2010, țintește mai sus: ajunge în biroul președintelui Traian Băsescu în calitate de potențial premier. După ce a fost refuzat, Georgescu s-a mutat cu familia în Austria. CV-ul oficial nu lămurește ce activități și ce funcții remunerate a avut până la reîntoarcerea în România.
Materialul RECORDER poate fi citit integral aici
Editor : C.L.B.
