România duce SGR la Bruxelles, ca reper european
Articol susținut de CES Bucharest România a prezentat pentru prima dată la Bruxelles, în Parlamentul European, modelul său de succes al Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), într-un eveniment organizat de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest).
Masa rotundă „Sistemul de Garanție-Returnare. Parcursul României: De la Implementare la Impact European” a adus la aceeași masă reprezentanți ai industriei și factori decidenți, pentru a analiza cum experiența României poate deveni un reper pentru întreaga Uniune Europeană.
Sistemul de Garanție-Returnare, lansat în urmă cu doi ani și operat de RetuRO, a transformat România dintr-o țară aflată mult timp pe ultimele locuri la reciclarea ambalajelor într-un model european de referință. Potrivit datelor RetuRO, analizate de CES Bucharest, SGR-ul românesc este al treilea cel mai mare sistem din UE, după Germania și Polonia, și cel mai mare sistem complet integrat din lume, gestionând simultan ambalaje din PET, metal și sticlă, sub o administrație centrală unică.
„Unul dintre elementele esențiale ale succesului în implementarea sistemului SGR în România îl reprezintă cooperarea, claritatea, concentrarea pe același obiectiv și comunicarea consecventă. Aceste aspecte au fost decisive pentru implementarea rapidă a sistemului de garanție-returnare, printr-o colaborare strânsă cu toate părțile implicate: acționari, producători, autorități, retaileri și, cel mai important, prin menținerea unui dialog constant cu cetățenii României”, declară Gemma Webb, CEO RetuRO SGR.
Performanțele sistemului sunt vizibile: în 2024 au fost colectate 3,36 miliarde de ambalaje, iar primele zece luni ale anului 2025 au adus 4,5 miliarde de ambalaje returnate, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 62%. Totodată, RetuRO raportează rate de colectare de peste 80%, aliniindu-se astfel standardelor celor mai mature sisteme europene.
SGR are și un impact economic semnificativ. Doar în 2025, investițiile în infrastructură și tehnologie se ridică la 33,7 milioane lei, cu un efect multiplicator estimat la 0,57 lei valoare adăugată pentru fiecare leu investit.
În plus, primăriile beneficiază de economii semnificative, între 112 și 160 milioane lei, prin separarea fluxului SGR de cel al deșeurilor municipale.
Participanții la masa rotundă au evidențiat că modelul românesc creează valoare economică și socială, generează locuri de muncă și poate fi replicat în alte state membre. În același timp, reprezentanții industriei au subliniat că un sistem de asemenea amploare vine firesc cu zone de optimizare care fac parte din maturizarea oricărui model operațional solid.
„95% din cantitatea colectată ajunge la reciclare și, mai departe, este folosită pentru a produce alte ambalaje cu conținut din ce în ce mai mare reciclat. Cred că în perioada care definește zona de maturitate sau maturizarea sistemului din România este esențial să rămânem în cadrul definit inițial, dar să păstrăm flexibilitate pentru a ajusta acolo unde RetuRO trebuie să răspundă nevoilor reale din piață. Atât pe zona de extindere poate a centrelor de colectare, mai mult în sfera mediului rural, cât și în zona de design operațional”, declară Alice Nichita, președintele Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare.
„S-a pornit la drum pe calea cea bună. Sigur că există și provocări. Din punctul acesta de vedere apreciez că cea mai mare provocare pentru RetuRO în România acum este să continue munca de eficientizare a costurilor, pentru că este un sistem care aduce un cost foarte mare pentru industrie”, declară Julia Leferman, secretarul general al Asociației Berarii Europei.
Până în 2029, RetuRO a planificat investiții suplimentare de 70 milioane euro pentru extinderea capacităților și eficientizarea logisticii.
Editor : A.D.V.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
