Ce schimbă un diagnostic cumplit: cancer
Suntem mult mai pregătiţi să facem faţă unor diagnostice grele şi să găsim resurse pentru a ne lupta cu boala, arată un studiu recent. Cum s-a schimbat perceptia romanilor despre cancer?
Mihaela Radu este recunoscătoare pentru diagnosticul de cancer mamar pe care l-a primit acum şapte ani. Spune că abia atunci a început să trăiască. Avea 40 de ani.
„Și-atunci am zis așa: nu știu câte zile mai am de trăit, Dumnezeu știe ce are de gând cu mine, dar zilele care urmează să le mai trăiesc vreau să le trăiesc frumos. Să mă împac cu mine, să mă cunosc pe mine, să am grijă de mine. Că în momentul când eu voi fi bine, și cei din jurul meu vor fi bine”, explică Mihaela Radu.
Simţea un nodul mamar, aşa că s-a dus la medic pentru investigaţii.
„Am plecat răvășită...îndurerată. Nu liniștită, că na, nu poți să fii liniștit când afli un asemenea diagnostic, dar am zis: trebuie să depășesc și să mă mobilizez, să mă opresc din ce am de făcut, din ce probleme aveam și stresul pe care-l aveam și să mă întorc un pic spre mine, să mă ocup de mine, de corpul meu, de sufletul meu”, povestește Mihaela.
Mihaela s-a vindecat abia după ce a făcut chirurgie, chimioterapie, tratament hormonal şi nu mai puţin de 30 de şedinţe de radioterapie. Dar este unul dintre cazurile fericite, pentru că a început tratamentul în fază incipientă.
Un studiu recent realizat de Centrul pentru Inovaţie în Medicină şi IMAS arată că patru din cinci români au informaţii despre cancerele care se pot preveni sau depista în stare preoce, un procentaj crescut faţă de 2016. Realizatorii studiului spun că autorităţile ar trebui să profite pentru a crea programe de screening mai eficiente.
„Pornind de-aici și văzând că 80% dintre români știu că sunt cancere care pot fi prevenite, pot să construiască foarte bine componenta de comunicare pentru programele de screening pentru diverse forme de cancer. (...) Important este să-i facem pe oameni să treacă de la această atitudine în care spun că știu către o acțiune concretă, să se prezinte într-un program organizat, e foarte important, de screening”, spune dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
„Populația este împărțită în două: una care ia internetul sau citește și se informează...Și există partea cealaltă, mare, care, rețineți, nu merge la doctor, că așteaptă să treacă, nu merge la doctor, că nu are bani de autobuz, nu merge la doctor, că nu poa' să-și lase problemele de-acasă: copiii, bătrâni, familie. Și ajung la doctor cu Salvarea, când sufletul e undeva aici și veți vedea un număr foarte mare de decese în primele 72 de ore de la data prezentării în sistemul sanitar. Și acolo trebuie să umblăm toți”, explică prof. dr. Alexandru Bădulescu, președintele comisiei de oncologie a Ministerului Sănătății.
Aceeaşi cercetare mai arată că un român din patru are o experienţă directă sau indirectă cu cancerul. Aproximativ 720.000 de români au primit un diagnostic de cancer la un moment dat în viaţă.
„Şi avem aproximativ 3,5 milioane de persoane în a căror familie există sora, fratele, soțul, soția, mama, tata, care la un moment dat au fost diagnosticați cu o formă de cancer”, punctează dr. Marius Geană, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
Deşi cifrele care arată impactul cancerului asupra populaţiei sunt îngrijorătoare, vestea bună vine de la cum au evoluat atitudinile românilor în relaţia cu cancerul. 77,5% dintre participanţii la cercetarea sociologică sunt de acord că există cancere care se pot vindeca.
„Dacă vorbim despre fatalism se remarcă un trend în scădere a celor care asociază cancerul cu decesul iminent”, spune dr. Marius Geantă.
Când au fost întrebaţi care sunt principalele temeri legate de cancer, imediat după rata scăzută de supravieţuire, participanţii la studiu au menţionat absenţa medicamentelor şi a altor materiale în sistemul sanitar, precum şi cheltuielile mari cu tratamentul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
