Alegeri locale 2020. De ce au ieșit tinerii la vot
Alegerile locale 2020 au fost puternic marcate de prezenţa celor de până în 40 de ani la urne. Potrivit centralizărilor Biroului Electoral, aproape două milioane de tineri au mers la vot pentru a-i alege pe cei care vor gestiona banul public în următorii patru ani. Sunt statistici impresionante, spun sociologii, care sunt convinşi că votul acordat a fost unul emoţional, bazat pe dorinţa de schimbare.
Aproape 1,8 milioane de tineri cu vârstă cuprinsă între 18 și 34 de ani au votat la alegerile locale, potrivit datelor BEC. De exemplu, în București, în ziua scrutinului, până la ora 19:00, 42,8% din voturile venite pentru Capitală erau exprimate de persoane de sub 40 de ani.
- Cu ce gând ai votat?
- Cu gândul că îmi doresc să fie o schimbare în România și că toți ar trebui să profităm de dreptul de a vota. Am votat USR. Au foarte mulți membri tineri, cu idei noi și care cred eu că pot aduce o schimbare în România. Tinerii cred că vor o modernizare a Bucureștiului, eu cu acest gând am mers, spune o tânără.
- Ce nevoi au tinerii?
- Tinerii cred că vor o schimbare în București, spune o altă alegătoare.
- Locuri de muncă și un București mai bun, mai nou, mai accesibil, arată o tânără.
Unii au fost împinși de la spate de familie
Au fost, însă, şi tineri care şi-au anulat votul sau au ajuns la urne împinşi de... familie.
- Majoritatea sunt toți la fel. Au fost prea multe promisiuni și nu mai am așteptări, explică o tânără.
- M-au trimis părinții, recunoaște un tânăr.
- Nu ai mers din convingere la urne?
- Nu.
- Te-au trezit din somn și au zis du-te la vot?
- Da. Am votat, am pus ștampila și cam atât. Am votat cu același primar că până acum.
Sociolog: Nu pensionarii sunt cei mai săraci, ci tinerii, dar ei au speranță
„Ăsta a fost votul speranței. Votul care poate reaprinde ideea că România poate să devină ceea ce fiecare dintre noi își dorește să devină”, spune sociologul Gelu Duminică.
„Tinerii sunt ancorați mult mai puțin în nevoile imediate decât ceilalți. Categoria 60+ gândește mult mai mult pentru astăzi. Logic, viitorul este mult mai incert pentru ei, biologic, și atunci faptul că tu mărești pensiile nu mă atinge pe mine. Te penalizez. Vin și zic că tu nu te gândești și la mine”, explică sociologul.
„Doi: nevoia de apartenența la grup, stima de sine, nevoile superioare din piramida lui Maslow sunt mai de dorit de mine decât cealaltă categorie care simte nevoie de siguranță, chestiuni imediate. Cea mai săracă categorie în România nu sunt pensionarii, ci sunt tinerii, între 16 - 24 de ani, însă tânărul are speranță, pentru că are toată viața înainte”, arată Gelu Duminică.
Psiholog: Tinerii, iritați de nenumăratele măsuri de protecție socială
„Tinerii au demonstrat a fi mai mobilizați, interesați, activi decât au putut să prevadă bună parte din sociologi. Posibil, și mai iritați de nenumăratele măsuri de protecție socială, de banii care se duc mai puțin în investiții. Cei mai mulți dintre tineri doresc înnoirea clasei politice, indiferent de formațiune. Cred că își doresc să vadă oameni noi cu idei”, spune psihologul Mihaela Săhlean-Apetroaie.
„Studențimea, în ultimii 10-20 de ani, a dat dovadă de spirit civic. Cred că accentul pe bună administrare, probleme de mediu, probleme care îi interesează mai mult pe tineri și profilul candidaților cred că a contat. Și perseverență unora. E suficient să ne uităm și la ONG-uri, la implicarea asociațională a tinerilor. Tineretul de azi are un alt profil decât tinerii care am fost acum 30 de ani. A fost un vot emoțional, pentru că era vorba de schimbare. Și miza nu e numai a alegerilor locale, ci și a celor generale, care urmează”, subliniază Liliana Popescu, profesor la SNSPA București.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
