Ce înseamnă riscul de supravieţuire şi cum poate influenţa bugetul asigurărilor sociale
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni că promulgă legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru că pensionarii nu trebuie să sufere din nou din cauza incompetenţei şi indiferenţei PSD. În replică, premierul Viorica Dăncilă spune că a constatat că preşedintele Klaus Iohannis nu are nicio limită şi că a avut senzaţia că ne întoarcem în timp, în 2013, când un alt preşedinte promulga doar bugetul asigurărilor sociale, folosindu-se de aceleaşi minciuni. „Anii trecuţi, au crescut cheltuielile bugetare în zona prestaţiilor sociale. În domeniul asigurărilor există diverse riscuri”, a explicat la Digi24 Alexandra Smedoiu, vicepreşedinte al CFA.
„Hârtia suportă orice, dacă ne uităm pe o hârtie, sumele se adună. Nouă, analiştilor, ne place că sumele se adună, dar se pune întrebarea dacă aşa va fi în realitate?
Anii trecuţi, au crescut cheltuielile bugetare în zona prestaţiilor sociale. În domeniul asigurărilor există diverse riscuri. Există unul ciudat, este vorba despre riscul de supravieţuire. Acest risc trebuie luat în considerare. Acest risc presupune că populaţia va trăi mai mult, la nivel global, şi în România, avem servicii de sănătate teoretic mai bune, speranţa de viaţă creşte. Deci, presiunea pe bugetul asigurărilor sociale va fi mai mare.
Avem o perspectivă? De ce trebuie să o avem?
Dacă ne dorim să fim confortabili peste 5 ani trebuie să ne uităm ce putem face de pe acum. Nu cred că există un plan. Sunt studii care ar putea fi folosite, inclusiv pe INS, CE, care arată o posibilă evoluţie a populaţiei, a numărului de vârstnici, a cheltuielilor ca procent din PIB care ar fi necesare pentru plata pensiilor. Acest lucru lipseşte. Dacă ne uităm la poza de azi, nu avem încă un buget, mă uit la companiile private nu există companie privată care să nu aibă buget aprobat.
Dacă a trebuit să venim cu urgenţe la finalul anului, poate lucrurile nu sunt ca în poză.
În buget, estimarea pe partea de venituri, trebuie să vedem ce se întâmplă cu costurile de finanţare ale României, se reduce sau nu ratingul?
Sunt multe variabile care vor influenţa.
Pe cheltuieli avem lucruri fixe, creşterea anunţată a pensiilor şi a prestaţiilor sociale. Principalul risc derivă din creşterea economică pe care se bazează bugetul – cifrele de anul trecut mi se par nerealiste. Am avut un an destul de bun, dar tracţiunea a venit din consum. Cifrele de anul trecut arată cam ce s-ar putea întâmpla anul acesta.
Dacă ar fi fost creştere economicî din investiţii, acest efect s-ar fi propagat.”, a declarat la Digi24 Alexandra Smedoiu, vicepreşedinte al CFA (Asociația analiștilor financiari).
În trimestrul al treilea din 2018 numărul mediu de pensionari a fost de putin peste 5 milioane 200 de mii persoane, în scădere cu 23.000 de persoane faţă de aceeaşi perioadă din 2017.
Pensia medie lunară a fost de peste 1200 lei, în creṣtere faţă de perioada anterioară cu 10,5%
Cât despre cei care sprijină sistemul de pensii, în piaţă avem aproximativ 5 milioane de salariaţi, dintre care 1,2 milioane sunt bugetari, 300.000 lucrează în companiile de stat şi 3,5 milioane în mediul privat. Dintre aceştia, peste două milioane au salariul minim pe economie, înseamnă 60% din mediul privat.
După creşterile succesive de salarii, forţate de guvern, avem în piaţă mai multe salarii mai mici. Nu ne ajută nici deficitul de forţă de muncă, avem o productivitate mai slabă, în condiţiile în care cheltuielile cu pensiile cresc în fiecare an.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
