Peste jumătate dintre români (51,9%) consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli revine părinților și familiilor elevilor, în timp ce sancțiunile mai severe pentru elevii violenți și controalele de securitate mai stricte sunt preferate de alți respondenți, potrivit unui sondaj INSCOP Research.
Conform sondajului, doar 16,6% dintre respondenți consideră că Ministerul Educației ar trebui să poarte principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli. Alți 14,2% indică profesorii și conducerile unităților de învățământ, 7,9% poliția, iar 6,9% consideră că elevii înșiși sunt principalii responsabili. 2,6% nu au oferit un răspuns.
Ștefureac: Violența în școli e văzută în primul rând ca o problemă de educație în familie
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică faptul că rezultatele indică o percepție potrivit căreia prevenirea violenței începe în familie, iar școala are mai degrabă rolul de a completa educația primită acasă.
„Românii consideră că violența în școli este, înainte de toate, o problemă de educație în familie, nu doar de disciplină școlară sau de intervenție a autorităților, școala fiind văzută mai degrabă ca o instituție care trebuie să completeze educația primită acasă”, a afirmat el, potrivit unui comunicat de presă.
Acesta atrage atenția că, deși familia este considerată principala responsabilă pentru prevenirea violenței, o parte importantă a populației preferă măsuri punitive și de securitate, în detrimentul consilierii psihologice și al programelor educative.
„Deși familia este considerată principala responsabilă pentru prevenirea violenței, o parte importantă a populației preferă soluții bazate pe sancțiuni și controale de securitate, în detrimentul consilierii psihologice și al programelor educative”, a explicat directorul INSCOP Research.
Citește și: Sondaj INSCOP: Șase din 10 români cred că părinții lor au avut o viață mai grea. Ce spun despre generația tânără
Diferențe de percepție în funcție de vârstă, educație și opțiunea politică
Sondajul relevă și diferențe între categoriile sociale în ceea ce privește responsabilitatea pentru prevenirea violenței în școli.
Responsabilitatea părinților și a familiilor este indicată într-o proporție semnificativ mai mare decât media de votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cele cu studii superioare și locuitorii din marile orașe.
În schimb, votanții AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară și angajații din sectorul public atribuie într-o măsură mai mare decât media responsabilitatea Ministerului Educației.
Totodată, votanții USR și AUR, precum și persoanele din categoria de vârstă 30-44 de ani, consideră într-o proporție peste media eșantionului că principala responsabilitate revine profesorilor și conducerii școlilor.
Remus Ștefureac a subliniat că aceste diferențe arată că nu există un consens la fel de puternic în privința soluțiilor precum cel privind gravitatea problemei.
„Diferențele dintre categoriile sociale și generații arată că persoanele mai în vârstă și cele cu educație superioară pun mai mult accent pe responsabilitatea familiei, în timp ce generațiile active și persoanele cu educație redusă atribuie, într-o măsură mai mare, responsabilitatea instituțiilor”, a precizat directorul INSCOP Research.
Citește și: Pe cine ar vota românii la alegerile din 2028. Evoluție neașteptată în preferințe, semnalată de către Remus Ștefureac, șeful INSCOP
Ce măsuri propun românii pentru reducerea violenței în școli
Întrebați care ar fi cea mai bună soluție pentru reducerea violenței în școli, 37,3% dintre respondenți au indicat implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor.
Pe următoarele locuri se situează:
- 21,5% dintre respondenți susțin aplicarea unor sancțiuni mai severe pentru elevii care comit acte de violență;
- 19% optează pentru controale de securitate mai stricte la intrarea în școli;
- 12,8% consideră că sunt necesare programe de prevenire a violenței și de educație pentru comportament;
- 7,2% indică drept soluție creșterea numărului de psihologi și consilieri școlari. 2,2% nu știu sau nu au răspuns.
Datele arată că măsurile care presupun implicarea părinților sunt preferate de votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cele cu studii superioare și locuitorii din București. În schimb, sancțiunile mai severe sunt susținute într-o proporție peste medie de votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară și angajații din sectorul privat.
Cine susține controalele mai stricte și programele educative
Controalele de securitate mai stricte la intrarea în școli sunt preferate în special de votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani, cele cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Pe de altă parte, programele de prevenire a violenței și de educație pentru comportament sunt susținute într-o proporție mult peste media eșantionului de votanții PNL și de tinerii sub 30 de ani.
Creșterea numărului de psihologi și consilieri școlari este indicată drept cea mai bună soluție de 7,2% dintre participanții la sondaj.
În opinia directorului INSCOP Research, reducerea violenței în școli presupune atât implicarea părinților, cât și măsuri instituționale credibile.
„Aceste diferențe sugerează că nu există un consens la fel de puternic asupra soluțiilor precum există asupra gravității problemei, iar reducerea violenței în școli necesită atât implicarea părinților, cât și măsuri instituționale credibile", a conchis Remus Ștefureac.
Citește și: SONDAJ Doar 19% dintre români cred că România merge într-o direcție bună. Votanții cărui partid sunt cei mai pesimiști
Cum a fost făcut sondajul
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research, la solicitarea platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Datele au fost culese în perioada 26 octombrie - 2 noiembrie 2026, prin metoda mixed-mode secvențial (CATI - CAWI).
Volumul eșantionului simplu, aleator, a fost de 1.197 de persoane, dintre care 1.081 de respondenți CATI și 116 respondenți CATI to CAWI. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă și ocupație) ale populației neinstituționalizate din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2,8%, la un grad de încredere de 95%.
Editor : A.P.
