Motive invocate de migranți pentru a primi azil în România

Două treimi dintre migranţii ajunşi în ţara noastră nu primesc azil politic. Asta pentru că nu pot dovedi în instanţă că sunt persecutaţi în ţara de origine. Unii dintre ei chiar inventează poveşti în speranţa că vor putea rămâne în România. Unul dintre puţinii judecători de la noi, specializaţi în procedura de azil, a vorbit, pentru Digi24, despre motivele care duc la respingerea acestor solicitări de azil.

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Laura Andrei, judecător specializat în azil: A pretins că aparţine unei minorităţi religioase şi politice în ţăra lui de origine şi că dacă va fi returnat va fi expus unui pericol de moarte acolo. Informaţiile pe care noi le-am obţinut din țara de origine atestau însă că minoritatea etnică la care dumnealui făcea referire erau la putere în ţara respectivă.

Este doar unul dintre multele astfel de exemple întâlnite în cariera judecătorei Laura Andrei, un magistrat cu 25 de ani de experienţă în domeniul azilului. Sunt sute astfel de cazuri în care dosarele de azil sunt respinse pentru că solicitanţii inventează poveşti.

Cererile ajung inițial la Inspectoratul pentru Imigrări, iar, atunci când migranţii nu sunt de acord cu soluţiile date acolo, le contestă şi ajung în instanţă.

Laura Andrei, judecător specializat în azil: În ultimii ani, marea majoritate au fost respinse. Se pot respinge când temerea de persecuţie nu este probată.

Asta s-a întâmplat şi cu fratele unei refugiate din Siria. Sabrine Alhala a primit azil în România, dar fratele ei nu.

Sabrine Allhala, refugiată: Eu m-am născut în Liban, dar am născut copiii în Siria, de aceea am primit azil. Dar fratele meu s-a născut în Liban şi nu a primit, nu a fost acceptat.

Bogdan Cojocaru, purtător de cuvânt IGI: În cursul anului 2017, la nivelul Inspectoratului de Imigrari au fost depuse 4.820 de cereri, înregistrându se o creștere cu 161% față de anul precedent.

Mai puţin de jumătate dintre ei au obţinut însă o formă de protecţie în ţara noastră.

Laura Andrei, judecător specializat în azil: M-a impresionat în mod special situaţia unei mame din Irak care a cerut azil în România, împreună cu cei 4 copii ai ei. Era terorizată de gândul că dacă se va întoarce în Irak, băieţii ei mari care avea 14-15 ani vor fi luaţi cu forța în armată şi trimişi să lupte.

Maria Moiş, jurnalist Digi24: Mulţi dintre imigranţii ajunşi în ţara noastră îşi depun actele pentru a obţine azil, deşi nu vor să rămână în România. Dar, odată ce au iniţiat această procedură ei nu pot fi returnaţi în ţara de origine.

Cheltuielile de judecată în procesele pentru obţinera azilului sunt suportate de statul român, care oferă solicitanţilor cazare, acces la serviciile medicale şi 16 lei pe zi pentru cheltuieli personale.