Măsurile anunțate pentru relansarea economică, precum bonificațiile pentru plata anticipată a impozitelor, facilitățile acordate microîntreprinderilor sau amortizarea accelerată, pot avea un efect pozitiv asupra investițiilor, însă corecția deficitului bugetar ar trebui realizată prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin majorări de taxe, susține Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.
Într-o declarație pentru Agerpres, acesta a explicat că o parte dintre măsurile discutate pot stimula activitatea economică, mai ales în sectoarele care au nevoie de investiții rapide, însă atrage atenția că presiunea fiscală suplimentară ar putea afecta consumul și creșterea economică.
Măsuri care pot încuraja investițiile
Potrivit lui Adrian Codirlașu, bonificațiile pentru plata anticipată a impozitelor au mai fost aplicate și în trecut și pot avea un efect imediat asupra încasărilor statului, deoarece încurajează contribuabilii să plătească mai devreme obligațiile fiscale.
În același timp, facilitățile pentru microîntreprinderi, amortizarea accelerată sau supra-amortizarea pentru investiții, în special în domeniul tehnologiei, pot sprijini dezvoltarea companiilor, deoarece permit recuperarea mai rapidă a costurilor investițiilor.
De asemenea, creditul fiscal pentru cercetare și dezvoltare sau schemele de ajutor de stat bazate pe garanții pot contribui la stimularea investițiilor private.
„Unele dintre ele pot avea impact și pot încuraja investițiile. Cumva trebuie să ne gândim cum să lăsăm mai mulți bani sectorului privat, nu să îi luăm prin taxe”, a declarat Codirlașu.
Reducerea deficitului, prin scăderea cheltuielilor publice
Președintele CFA România consideră însă că problema majoră rămâne deficitul bugetar, iar ajustarea acestuia ar trebui realizată prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin creșteri de taxe sau prin menținerea unei inflații ridicate.
În opinia sa, majorarea taxelor sau măsurile care reduc puterea de cumpărare pot duce la o combinație periculoasă între stagnare economică și inflație, o situație cunoscută ca stagflație.
„Dacă vrem să reducem inflația, soluțiile sunt fiscale, și anume să nu reducem în continuare puterea de cumpărare a consumatorilor, ci să reducem deficitul prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin majorare de taxe”, a explicat Codirlașu.
Economistul a atras atenția și asupra evoluției consumului, care a scăzut timp de cinci luni consecutive, din august până în decembrie, o situație care, spune el, nu a mai fost întâlnită în ultimii zece ani.
Scăderea consumului este pusă pe seama diminuării puterii de cumpărare, afectată de inflație și de creșterea fiscalității.
În acest context, Codirlașu consideră că menținerea sau introducerea unor noi taxe ar putea accentua tendința de încetinire economică.
Editor : A.D.
