Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a respins acuzațiile potrivit cărora Uniunea Europeană ar fi exercitat presiuni pentru cenzurarea conținutului online în timpul alegerilor, susținând că libertatea de exprimare trebuie protejată pentru oameni, nu pentru conturi false și rețele de manipulare. Reacția vine după publicarea unui raport al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, care vizează inclusiv România și care a stârnit reacții la Bruxelles, relatează News.ro.
În emisiunea „Cutia neagră”, de la TV8, şefa statului a fost întrebată ce părere are despre raportul publicat în SUA.
„Libertatea de expresie este pentru oameni, nu pentru conturi false, nu pentru boţi şi tot felul de alte chestii. Eu înţeleg că platformele vor să nu existe nicio reglementare, să nu le spună nimeni nimic, să facă bani şi de la cei care finanţează armate de boţi, ferme de boţi şi ce vreţi. Pentru ei, banul contează. Pentru noi contează sănătatea democraţiei noastre şi democraţia este despre oameni, iar libertatea de expresie este pentru oameni, indiferent dacă ne place nouă ce spun oamenii aceştia sau nu ne place”, a declarat Maia Sandu, citată de NewsMaker.md.
Maia Sandu a subliniat că „problema cea mai mare e atunci când vorbim despre conturi false, care amplifică conţinut neautentic”.
„În spatele acestor operaţiuni stau bani foarte mulţi şi, noi ce? Trebuie să stăm şi să acceptăm aşa comportament, pentru că ei vor să facă bani şi vor să controleze?”, a întrebat retoric Maia Sandu.
„Republica Moldova este o ţară mică. O platformă poate să vină şi să controleze aici tot spaţiul”, a atras atenţia şefa statului moldovean.
Maia Sandu s-a referit şi la cazul României.
„În cazul României, TikTok, care are aproape două miliarde de utilizatori – deci de conturi unice – şi am avut un candidat care, în câteva zile, a ajuns să fie pe locul 9 între aceste două miliarde de conturi, cu zero cheltuieli. Deci, despre ce vorbim noi aici? (…) Repet, aceste platforme trebuie să respecte nişte reguli”, a punctat preşedinta Republicii Moldova.
Ulterior, la precizarea prezentatoarei TV că argumentul acestora este că acuzaţiile nu au fost probate printr-un demers în justiţie, şefa statului a răspuns: „În Republica Moldova avem multe probe şi le putem transmite fără griji”.
Întrebată de ce această comisie a emis un asemenea raport, Maia Sandu a sugerat că sunt interese de afaceri şi mult lobby: „Nu ştiu cine e în comisie, dar ştim că în Statele Unite sunt platforme, sunt proprietari de platforme. E foarte clar că de aici vine, de la aceste platforme şi de la proprietarii platformelor, vin aceste solicitări”, a arătat Maia Sandu.
„Noi trebuie să ne apărăm democraţia noastră şi, repet, libertatea de expresie este pentru oameni, nu pentru conturi false”, a insistat ea.
Pe 3 februarie, Comisia juridică a Camerei Reprezentanţilor din SUA a publicat un raport interimar în care menţiona că instituţiile UE, în special Comisia Europeană, ar fi creat un mecanism de presiune asupra reţelelor sociale, în scopul cenzurării conţinutului online. Autorii documentului au sugerat o posibilă influenţare a alegerilor din mai multe state, inclusiv în Republica Moldova, prin solicitări adresate platformelor de a modera discursul politic.
În reacţie, purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene pentru afaceri digitale, Thomas Regnier, a respins afirmaţiile din raportul american.
„În legătură cu cele mai recente acuzaţii de cenzură: nonsens pur. Complet nefondate”, a declarat Regnier.
Oficialul a mai spus că „libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa”, adăugând că legea privind conţinutul online din 2023 – Digital Services Act (DSA) – „protejează acest drept împotriva marilor companii din domeniul tehnologiilor”.
Aceste companii, în special X, deţinută de Elon Musk, se află într-un conflict deschis cu Europa, care le-a aplicat amenzi considerabile pentru încălcarea prevederilor DSA.
Şi preşedintele Nicuşor Dan a comentat miercuri raportul comisiei din Congresul SUA, subliniind că România nu este subiectul documentului, iar referirile la adresa ţării sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare.
Şeful statului a spus că, indiferent de concluziile tehnice ale TikTok citate în raport, decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale în România a fost un act juridic intern de protecţie a ordinii constituţionale în faţa unei ameninţări asimetrice, decizie care s-a bazat pe evaluările instituţiilor de securitate naţională şi pe autoritatea Curţii Constituţionale a României. El a subliniat că ingerinţele Federaţiei Ruse în procesele electorale din ţările europene, inclusiv din România, au fost evidenţiate şi de rapoarte oficiale ale NATO, Uniunii Europene şi Guvernului Marii Britanii.
Editor : Ș.A.
