Raportoarea specială a ONU pentru promovarea şi protecţia dreptului la libertatea de opinie şi de exprimare, Irene Khan, a denunţat vineri la Berlin reducerea „spaţiului dedicat libertăţii de exprimare” în Germania, informează AFP.
Această tendinţă este legată de răspândirea discursurilor urii, anti-imigranţi şi homofobe, a islamofobiei, antisemitismului, precum şi de o mişcare de „incriminare” de către autorităţile germane ale unor opinii disidente, a explicat ea în timpul unei conferinţe de presă la finalul vizitei sale în Germania, unde a avut întrevederi cu responsabili politici, la instituţii, asociaţii, cu jurnalişti şi studenţi.
Restricţionarea utilizării unor simboluri şi sloganuri în Germania datează chiar din a doua zi de la înfrângerea regimului nazist, având obiectivul de a împiedica revenirea unei mişcări autoritare.
Însă raportoarea a denunţat întărirea arsenalului juridic din codul penal care, după o reformă din 2021, a înăsprit sancţiunile pentru a-i proteja pe responsabilii politici contra insultelor, defăimării şi calomniei.
Germanii au început să „primească amenzi pentru că au formulat tipul de critici pe care orice cetăţean ar trebui să-l poată formula legitim”, a denunţat ea într-un interviu pentru AFP în marja conferinţei.
Potrivit primelor concluzii, acest „dezechilibru” în utilizarea de proceduri penale are un efect disuasiv „foarte puternic” şi creează un climat de „neîncredere”.
Mai multe urmăriri judiciare ce implică jurnalişti, responsabili politici sau simpli internauţi au ilustrat aceste tensiuni din ultimele luni, notează AFP, citată de Agerpres.
În iunie 2025, domiciliul unui bărbat de 60 de ani a fost percheziţionat după ce a distribuit pe platforma X un material video jignitor la adresa ministrului economiei de la acea vreme, Robert Habeck (Verzii).
În aprilie, o femeie a fost condamnată la plata unei amenzi de 600 de euro după ce o calificase într-o înregistrare video pe şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock drept „teroristă”.
Potrivit Irenei Khan, acest gen de afaceri ar trebui să ţină de dreptul civil.
„Dacă sunteţi o personalitate publică, trebuie să fiţi pregătit să acceptaţi criticile” şi „cuvintele dure, unele neplăcute, dar nu ilegale”, a subliniat ea. „Libertatea de exprimare nu poate fi restrânsă decât în condiţii foarte stricte, atunci când această restricţie este absolut necesară, proporţională şi legală”, a mai spus raportoarea ONU.
Irene Khan a criticat de asemenea atitudinea Berlinului faţă de dreptul unor militanţi propalestinieni de a manifesta, precum şi faţă de recrudescenţa unor acte antisemite, în contextul războiului din Gaza.
Ea a denunţat şi utilizarea de legi antiteroriste de către autorităţile germane pentru „a restrânge sau interzice conţinutul discursurilor în favoarea cauzei palestiniene”.
Editor : Liviu Cojan
