Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) figurează în Catalogul Oficial al Plantelor de Cultură din România şi în Catalogul european cu 23 de soiuri omologate, între care şi ceapa "Bot de vulpe", soi pierdut din cultura autohtonă, recuperat din Statele Unite ale Americii, ulterior reabilitat şi recunoscut internaţional.
Echipa care a lucrat pentru brevetarea soiurilor este formată din cercetătorii Costel Vînătoru, Bianca Muşat, Cristian Şomoiog, Camelia Bratu, Florin Burlan, Adrian Peticilă, Matilda Popescu şi Geanina Negoşanu, informează Agerpres.
„BRGV are omologate şi brevetate 23 de soiuri şi mai avem în curs de brevetare încă 20 de soiuri. Cele 23 de soiuri sunt înscrise în catalogul naţional şi european al plantelor de cultură, soiuri ameliorate, îmbunătăţite, create la BRGV Buzău. Vorbim despre soiuri vechi reabilitate, cu precizarea că nu mai pot beneficia de denumirea pe care au avut-o altădată. Avem şi creaţii noi şi chiar specii noi aclimatizate în România, dovleacul de ceară sau pepenele de iarnă, specie aclimatizată la noi, anghinarea - o premieră, pe care nu o aveam în catalogul oficial spre cultivare, avem un soi de busuioc roşu Săvârşin, cunoscuta ceapă de Buzău care s-a pierdut şi recuperată cu greu, varietatea 'Bot de vulpe'”, a declarat pentru Agerpres Costel Vînătoru, directorul BRGV Buzău.
23 de soiuri omologate
Potrivit instituţiei de cercetare, printre cele 23 de soiuri omologate recunoscute naţional şi european se mai numără usturoiul „Danubis”, perilla roşie „Carmina”, spanacul verde urcător „Ludovic”, castravetele amar alb „Amiral”, tomatele negre cherry, varza „Licurişca”, busuiocul „Miron”, tomata litchi sau tomatele de jar.
„Este un pas înainte pentru noi că am reuşit să înscriem aceste varietăţi vechi, o muncă de arheologie genetică dacă vreţi, să redăm strălucirea de altădată a acestor soiuri. Vorbim de o reprezentativitate a României în Catalogul european. România arată că are cercetare şi realizări şi ceea ce este foarte important, aceste creaţii biologice brevetate sunt rezultate care intră în zona transferului tehnologic, către producători spre multiplicare. Durata de omologare nu este scurtă, avem nevoie cam de trei ani de testare şi încă doi ani de verificare ca o creaţie să nu fie un plagiat, până să ajungă în catalogul european şi acest lucru arată că România este proprietarul acestui patrimoniu. În ultima şedinţă au fost omologate 12 soiuri, în primăvara acestui an, patisonul, un dovlecel care în trecut se cultiva în România şi a fost scos din cultură, varza Licurişca, o premieră şi un brand al Buzăului, o varietate de varză veche care a stat la baza obţinerii altor soiuri, o matrice dacă vreţi apreciată în ţară şi străinătate. Avem un soi de leuştean nou, suntem printre puţinele ţări care au în cultură această specie, tomate tip kumato omologate, o premieră genetică pentru România”, a precizat cercetătorul buzoian.
„Bot de vulpe”
Ceapa „Bot de vulpe”, omologată şi recunoscută în Catalogul european, a fost recuperată din SUA în anul 2016, după ce în plan autohton soiul aproape că dispăruse.
„Cultivatorii au restrâns suprafeţele iar această ceapă 'Bot de vulpe' s-a pierdut, numai că băncile de resurse genetice, institutele de afară le-au păstrat pentru că au văzut în ele un mare potenţial. Această varietate au fost recuperată de la banca de gene a SUA. Am adus 50 de seminţe pentru început, dar în paralel am scotocit în zona Buzăului toate cătunele şi am mai găsit cultivatori care au păstrat varietăţi. S-a reuşit reabilitarea acestui soi, a fost al nostru, a fost adus din SUA şi acum îl regăsim în Catalogul european ca ceapă românească. Seminţele de ceapă 'Bot de vulpe' au fost recuperate în jurul anului 2016-2017”, a spus Costel Vînătoru.
BRGV Buzău este singura bancă de profil din România care are ca strategie cunoaşterea genotipică şi fenotipică, precum şi conservarea resurselor genetice vegetale ex situ şi in situ, pe termen scurt, mediu şi lung, în concordanţă cu legislaţia internaţională.
Editor : S.S.
