Fără porumb şi soia modificate genetic
România nu va cultiva plante modificate genetic. Ţara noastră urmează astfel curentul european care nu susţine soiurile de porumb şi soia hibride. Asta în ciuda opoziţiei fermierilor care susţin că astfel de culturi sunt mai productive pentru că rezistă la secetă şi la dăunători. Nu le vom produce noi, dar le aducem de la alţii. De exemplu, importăm soia modificată genetic pentru hrana animalelor din Statele Unite sau Brazilia. Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, ţara noastră era cel mai mare cultivator de soia modificată genetic din Europa - 135 de mii de hectare anual. Acum nu mai producem noi, că nu mai avem voie, dar cumpărăm plantele de la alţii, fără nici un fel de limitare.
Miza cultivării plantelor modificate genetic este una uriaşă în toate statele comunitare. Ar asigura o producţie mai mare și, prin urmare, mai multă hrană pentru animale şi preţuri mai mici la vânzarea către consumatori.
De altfel, Uniunea Europeana a lăsat ţările membre să decidă dacă vor să cultive sau nu aceste plante rezistente la mucegai sau la secetă, după ce ADN-ul lor a fost îmbunătăţit. După ce state precum Germania sau Ungaria s-au pronunţat împotriva acestor tipuri de culturi modificate genetic, România le respinge şi ea. Ba chiar le oferă fermierilor bani mai mulţi dacă vor să cultive soiuri tradiţionale.
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii: „Noua legislaţie preîntâmpină introducerea pe piaţă şi cultivarea produselor modificate genetic, soia care s-a cultivat în România anterior modificată genetic, mai nou s-au dezvoltat soiuri care au performanţe bune şi România şi Ungaria acordă subvenţii importante, sprijin cuplat pentru ca fermierii noştri să prefere şi pe viitor utilizarea soiurilor clasice.”
Decizia este însă contestată de fermieri.
Ion Cioroianu, reprezentantul unei asociaţii de fermieri: „E un paradox, avem voie să importăm srot de soia modificată genetic, avem voie să consumăm carne de la vite hrănite cu soia modificată, dar nu avem voie să cultivăm, e mai degrabă un râzboi economic.”
Dintre toate culturile, soia era cea mai căutată datorită conţinutului ridicat de proteină vegetală, esenţială în alimentaţia animală. În 2006, soia modificată genetic se cultiva pe mai mult de 135.000 de hectare agricole şi România era cel mai mare producător din Europa. Acum am ajuns să importăm 168 de mii de tone anual din Brazilia sau Statele Unite, marfă pentru care se plătesc 65 de milioane de euro. Asta pentru că este permis importul de soia hibridă, dar nu şi cultivarea.
O altă plantă folosită pentru hrana animalelor este porumbul. La noi s-a cultivat porumbul MN08, la fel ca în alte state membre, iar în anii trecuţi am fost chiar pe locul 4 în rândul producătorilor europeni care mai cultivă organisme modificate genetic - după Spania, Portugalia şi Cehia. Numărul hectarelor cultivate a scăzut de-a lungul anilor, parţial şi din cauza controverselor. Anul trecut, de exemplu, niciun fermier nu a mai folosit acest soi, deşi în 2008 se ajunsese la 7 mii de hectare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
