România, pe lista scurtă a ţărilor cu probleme în agricultură
România e pe lista scurtă a ţărilor unde banii europeni pentru agricultura sunt fraudaţi. Alături de Ungaria, Italia şi Polonia se face vinovată de 71% dintre neregulile frauduloase din programele de agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit.
Un raport al Comisiei Europene citat de Economica arată că în 2014 la nivelul întregii Uniuni s-au înregistrat peste 1.600 de astfel de probleme şi împreună, acestea au condus la prejudicii de mai bine de jumătate de miliard de euro.
De la an la an, fraudele cu bani europeni cresc în salturi mari. În 2014 au fost de patru ori mai multe decât în exerciţiul precedent iar Comisia cere măsuri clare pentru stoparea acestor abuzuri. România, alături de celelalte trei ţări care s-au afirmat în problema fraudelor din agricultura, va face subiectul unei şedinţe a Parlamentului European chiar în această săptămână.
Oficialii vor să ştie care sunt mecanismele de fraudare a fondurilor şi ce anume poate explica cvadruplarea cazurilor într-un singur an.
Studiul Comisiei Europene arată că de foarte multe ori este vorba de fraude legate de taxele vamale sau pe valoare adaugată, de contrabandă cu tutun sau cu produse contrafăcute. Adesea însă neregulile au rădăcini în curtea statului. Specialiştii Uniunii Europene au remarcat probleme de corupţie şi nereguli la achiziţiile publice.
Se dă exemplul Politicii comune din domeniul pescuitului unde se observă adesea că proiectele sunt de fapt neeligibile sau că normele pentru achiziţiile publice sunt încălcate.
România este însa una dintre ţările care are nevoie urgentă de investiţii adevărate în dezvoltarea rurală. Majoritatea satelor şi comunelor de aici sunt afectate de sărăcie.
Ba mai mult, România are cea mai ridicată rată a agriculturii de subzistenţă din Europa. Aşa se face ca productivitatea muncii în agricultură este de patru ori mai mică faţă de media în restul Europei. Este o problemă care derivă tocmai din lipsa capitalurilor investite în agricultura românească, ceea ce plasează satele într-un cerc închis al sărăciei.
Banii europeni ar fi trebuit sa spargă acest cerc dar, pe lângă fraudele frecvente, mai apar şi nereguli nefrauduloase, legate de proceduri birocratice, de neînţelegerea normelor şi cerinţelor.
În total neregulile frauduloase şi cele nefrauduloase au generat în 2014 o pagubă de 3,2 miliarde de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
