ANALIZĂ. Cum este influențat cursul de schimb de investitorii străini

Magazinul unui brand care pleacă din România, devastat după ce a anunțat reduceri de 50%. „Pare că a fost vizitat de o tornadă”

Aderarea României la zona euro, din nou subiect de discuție în spațiul public. Ce spun oamenii despre trecerea la moneda unică

Imagini controversate surprinse în Sectorul 2: o vânzătoare stradală pare că le oferă bani polițiștilor. Explicația autorităților

„Miroase a gunoaie și gaze”. Peste 500 de reclamații în 24 de ore în București. Garda de Mediu a început controale

Ciucu a contestat prelungirea controlului judiciar. „Dacă nu aș face acest gest, mi-aș recunoaște vinovăția”

Bărbatul din Galați care și-a lovit cu mașina soția pe o trecere de pietoni a fost reținut. Cei doi sunt în proces de divorț

Prosumatorii, mesaj pentru Bolojan în plină criză energetică: „Dacă vrei să-mi controlezi bateria, plătește-mă”

Invitația lui Mohammad Murad pentru „Celula de Criză” în sprijinul economiei ajunge la Grindeanu. Ce răspuns a dat liderul PSD

Trump amenință Omanul cu bombardamente dacă „va încurca” discuțiile privind Strâmtoarea Ormuz

Pe maşinile produse la Roman sau Tractorul Braşov se baza toată economia socialistă acum mai bine de două decenii.

Astăzi, în cartierul Pipera, valuri de oameni iau cu asalt clădirile de birouri. Sunt aduşi la serviciu cu maşinile companiei, aşa cum veneau cu autobuzele fabricii muncitorii în urmă cu 20 de ani. Corporatiştii ajung în clădiri în care nu sunt utilaje sau aparate de sudură, ci sute de calculatoare. Zgomotul industrial a fost înlocuit de zgomotul făcut de taste.

Economia nu se mai bazează acum pe industria muribundă, ci pe servicii financiare. Zeci de mii de oameni lucrează în acest cartier de afaceri, în intermediere financiară, tranzacţii sau consultanţă, adică joburi care nu produc bunuri în mod direct, ci fac să circule o cantitate uriaşă de bani.

Un exemplu, este fluxul finaciar realizat de cele 40 de bănci comerciale din România. Banii intră în ţară prin aceste instituţii şi apoi ajung sub formă de credite la firme şi populaţie.

Băncile recuperează apoi sumele cu tot cu dobânzi. De aceste tranzacţii depind locurile de muncă a mii de români. Bancheri, asiguratori, brokeri, administratori, consultanţi, avocaţi, trezorieri sunt doar câteva funcţii din acest lanţ financiar care a stat la baza creşterii economiei.

Banii rulaţi prin bănci au adus, însă, şi reversul medaliei: creditele neperformante, criza imobiliară şi deprecierea monedei naţionale.

Cursul este afectat însă cel mai mult de investiţiile speculative. De exemplu, în ţară vin investitori care cumpără lei la un curs de 4,5. Cu leii obţinuţi dintr-o sută de euro, să spunem, împrumută statul cumpărând titluri de stat cu dobândă de 5%. Intrarea lor întăreşte moneda naţională. După șase luni, aceşti investitori pleacă din România pentru că, între timp, cursul a scăzut. Astfel ei câştigă din diferenţă. Când părăsesc piaţa şi schimbă leii iar în euro, au un câştig de 7,2 procente la 100 de euro investiţi. În urma lor rămâne potopul: moneda naţională se depreciază dramatic.

„Volumele jucătorilor străini au fost semnificative, mult mai mari decât piaţa românească putea suporta. Momentan putem spune că suntem sub presiunea acestor fluxuri ale străinilor”, spune Florentina Cosmâncă, economist şef RBS Bank.

„Pentru persoane fizice cred că singura metodă de a nu fi expus este să ai venituri în monedă străină, adică în euro”, susține Răsvan Radu, preşedinte Unicredit Ţiriac Bank.

Efectele acestor tranzacţii se văd aşadar în buzunarele tuturor, însă economia românească este prea slabă pentru a le putea contracara.