BUSINESS CLUB | Nivelul economiei, într-o halbă de bere
Spre deosebire de apă, energie și mâncare, berea face parte din consumul secundar. Și, în mod paradoxal, acest lucru o face un indicator economic demn de luat în seamă. Nu e un produs de bază, nu răspunde unei nevoi primare și e cumpărată doar dacă oamenii au mai rămas cu niște bani după ce și-au acoperit celelalte necesităţi. Când economia merge, oamenii de rând își permit astfel de cheltuieli, când vine recesiunea, berea cumpărată pentru acasă, ieșirile în baruri și restaurante devin brusc un lux.
În 2008, ultimul an de boom economic, în România se consumau o sută de litri de bere pe cap de locuitor. În următorii șase ani de criză și post-criză, consumul s-a prăbușit cu un sfert. Iar tendinţele de consum s-au schimbat cu totul. Anul trecut, berea la draft, care se bea doar în baruri şi restaurante, a însemnat doar 3,5% din piaţă.
În același timp, mai bine de jumătate din vânzările totale au mers către berea la PET, cea în cantităţi mari şi ambalaj de plastic pe care consumatorul o ia de la supermarket și o bea în faţa televizorului. În urmă cu 10 ani, PET-ul nu era nici măcar un sfert din piaţă, iar din magazine, oamenii cumpărau doar jumătate din cantitatea totală de bere. Acum, opt din 10 beri cumpărate în România sunt luate din magazin și nu de la terasă.
Tot în halbele de bere se citește și stagnarea economică a Europei.
Țările membre ale Uniunii au ieșit cu greu din criză și niciuna nu a avut o revenire spectaculoasă sau măcar solidă. Oamenii de rând au simţit-o pe propria piele. Salariile nu s-au mărit semnificativ, iar nivelul de trai stă pe loc. Banii cu care rămân după cumpărături, chirie și facturi sunt de la lună la lună cam aceiași. Astfel că de ani de zile vânzările de bere nu înregistrează creșteri demne de luat în seamă. Pe aceeași traiectorie au mers și Statele Unite.
În Japonia, vânzările de bere tot scad de zece ani - e ţara despre care economiștii spun că a trecut prin decenii pierdute, cu creșteri economice firave alternate cu ani de recesiune.
În Asia, însă, Japonia e excepţia de la regulă. Institutul de cercetare de piaţă BMI Research estimează că în Japonia consumul de bere va scădea în continuare în vreme ce ţările în curs de dezvoltare vor înregistra creșteri ale acestui indicator.
Chinezii și thailandezii vor cumpăra cu aproximativ 22% mai multă bere în 2019 decât au cumpărat anul trecut, arată rapoartele institutului. Acestea sunt naţiunile unde salariile chiar cresc, distribuţia avuţiei se face tot mai bine, iar populaţia e destul de tânără. Berea devine astfel un indicator al expansiunii și al distribuţiei de venituri în economie.
Deja printre cele 10 mărci de bere cu cele mai mari volume din lume, patru sunt din China.
Citiți și:
Câinii și nunțile ca alternativă la PIB. Indicatori informali ai mersului economiei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
