Giganţii aerospaţiali Airbus şi Boeing se pregătesc pentru o creştere semnificativă a ritmului de producţie a următoarei generaţii de avioane de linie, vizând un nivel de aproximativ 100 de aeronave pe lună fiecare, în timp ce explorează utilizarea materialelor plastice mai uşoare şi a asamblării robotizate, au declarat surse din industrie pentru Reuters, preluat de News.ro.
Deşi lansarea oficială a unor noi modele care să înlocuiască seriile deja consacrate Boeing 737 şi Airbus A320 este încă la ani distanţă, ambele companii au transmis, la un târg tehnologic dedicat materialelor compozite desfăşurat recent la Paris, că fac progrese în cercetarea materialelor din care ar putea fi construite viitoarele aeronave – şi, implicit, cum pot fi fabricate mai rapid.
„Scopul este să recomandăm cea mai bună cale de tranziţie... către următorul program de avion”, a declarat Randy Wilkerson, reprezentant Boeing în cadrul proiectului NASA HiCAM, axat pe producţia de mare capacitate.
Actualele modele sunt construite în principal din aluminiu, pe baza unor metode rafinate de-a lungul deceniilor. Însă materialele compozite, deja utilizate pe scară largă la avioane mari precum Boeing 787 sau Airbus A350, sunt acum luate în calcul pentru avioanele de linie mai mici, datorită greutăţii reduse şi a avantajelor aerodinamice. Totuşi, aceste materiale necesită în prezent un proces de fabricaţie lent şi costisitor, implicând cuptoare speciale presurizate (autoclave).
Pentru a răspunde cererii tot mai mari, Airbus şi Boeing analizează soluţii de producţie mai rapide, inclusiv materiale plastice avansate, precum termoplasticele. Studiile în desfăşurare presupun producerea a 80 de avioane pe lună pentru fiecare companie – de peste două ori mai mult decât produce Boeing în prezent şi peste ţinta actuală a Airbus, de 75 de unităţi.
Totuşi, potrivit surselor Reuters, ambii producători urmăresc chiar un ritm de 100 de avioane pe lună – echivalentul unui avion de aproximativ 200 de locuri construit la fiecare câteva ore.
Termoplasticele
Este o provocare majoră pentru o industrie care foloseşte materiale compozite încă din anii '70, dar niciodată la asemenea scară. Dacă până acum structurile aeronavelor mari, precum cele ale modelului 787, au fost realizate din compozite termorigide (termoset), care necesită procesare lentă în autoclave, noile abordări vizează materiale precum termoplasticele, care pot fi încălzite şi remodelate rapid.
„Poţi să-l topeşti şi să-i dai orice formă doreşti”, a explicat Lukas Raps, de la Centrul Aerospaţial German (DLR).
Aceste materiale pot fi sudate prin metode avansate, precum ultrasunete, în loc să fie prinse cu nituri sau şuruburi de titan, ceea ce reduce greutatea şi costurile de fabricaţie. În plus, necesitatea utilizării autoclavelor scade considerabil, economisind timp şi energie.
„Nu există nicio îndoială că termoplasticele oferă oportunităţi pe care nu le avem cu materialele termoset”, a declarat York Roth, cercetător principal la Airbus Germania.
Chiar dacă sudura în locul fixării mecanice poate ridica probleme de certificare, este probabil ca viitoarele modele de avioane să combine mai multe tehnologii şi abordări.
Deşi industria aerospaţială reprezintă doar o mică parte din piaţa globală a materialelor compozite, are un impact semnificativ asupra inovaţiei şi cercetării. Oficialii au subliniat că nu există încă un plan concret de lansare a unui nou model de avion, în contextul sensibil al investiţiilor şi al problemelor recente din lanţurile de aprovizionare, în special la Boeing.
„Acest model demonstrator nu a fost niciodată destinat zborului, ci a fost creat pentru a maximiza învăţarea”, a explicat Roth în cadrul conferinţei.
