Uniunea Europeană a aprobat luni un proiect de regulament menit să asigure aprovizionarea cu materii prime esenţiale industriei europene şi să reducă dependenţa de China prin facilitarea extracţiei acestora în Europa şi prin diversificarea parteneriatelor internaţionale.
Cele 27 de state membre şi Parlamentul European au convenit să consolideze propunerea iniţială a Comisiei Europene, prezentată în martie, în vederea îmbunătăţirii autonomiei strategice a continentului european.
Obiectivul vizează reducerea dependenţei de China pentru materialele utilizate în special la fabricarea bateriilor, turbinelor eoliene sau a muniţiei.
Regulamentul stabileşte o listă cu 17 materii prime strategice precum cobaltul, nichelul şi aluminiul, pentru care stabileşte ţinte cuantificabile.
UE trebuie să fie capabilă, până în 2030, pentru fiecare dintre aceste materiale, să asigure pe teritoriul său cel puţin 10% din necesarul de extracţie, 40% din transformare şi 25% din reciclare. Pentru a realiza acest lucru, regulamentul recomandă simplificarea şi accelerarea procedurilor. Astfel, termenul de acordare a autorizaţiei nu trebuie să depăşească 27 de luni pentru proiectele de extracţie şi 15 luni pentru proiectele de procesare şi reciclare.
Textul mai prevede că UE nu trebuie să depindă de o singură ţară terţă pentru mai mult de 65% din nevoile sale pentru fiecare din aceste materii prime. În plus, marile companiile afectate de riscuri de penurie vor trebui să efectueze în mod regulat o evaluare a acestor riscuri pentru lanţul lor de aprovizionare.
Comisarul european pentru industrie, Thierry Breton, a salutat luni seara acordul asupra acestui proiect pe care l-a prezentat pe 16 martie.
„De la tehnologiile verzi şi digitale la apărare şi aerospaţial, cererea de materii prime strategice creşte rapid”, a subliniat el.
Pe lângă dezvoltarea extracţiei pe teritoriul său, UE va continua „să caute parteneriate globale pentru a-şi diversifica sursele de aprovizionare”, a explicat el.
Uniunea Europeană intenţionează să stabilească o cooperare cu ţările partenere, în special în Africa, America Latină şi America de Nord.
UE vrea să îşi apere mai bine interesele comerciale după pandemia de COVID, care a perturbat lanţurile globale de aprovizionare, şi mai ales după războiul din Ucraina care a dezvăluit dependenţa sa de gazul rusesc şi a ridicat îndoieli cu privire la fiabilitatea Chinei.
Beijingul dispune de un instrument geopolitic prin „cvasi-monopolul său asupra pământurilor rare”, amintea Thierry Breton în martie.
Proiect de regulament urmează să fie aprobat oficial de europarlamentari în sesiune plenară, precum şi de Consiliul UE, care reuneşte ţările membre.
