Prețurile produselor din magazine nu au crescut din cauza energiei, iar autoritățile ar trebui să analizeze mai atent motivele acestor scumpiri, a declarat luni vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Gabriel Andronache, în cadrul unei conferințe de specialitate.
Potrivit oficialului, datele analizate de ANRE arată că, după ieșirea din schema de plafonare a prețurilor la energie, consumatorii noncasnici nu au plătit mai mult pentru electricitate.
„Consumatorul noncasnic, la ieșirea din schemă, a plătit același preț în realitate. Era undeva la 1,16 lei și, după, în luna iulie, conform datelor și analizelor noastre, a fost tot 1,16 lei”, a explicat acesta.
În schimb, majorările de preț s-au resimțit în cazul consumatorilor casnici, în special pentru gospodăriile cu consum redus de energie.
„Cel care a fost afectat de creștere a fost consumatorul casnic, cu acel consum mic care era până în 300 de kilowați, cu acele praguri de 100, 255 și 300. Dacă ne gândim că prețurile la raft au crescut, pot să vă spun cu foarte mare seriozitate că nu este din cauza energiei”, a subliniat vicepreședintele ANRE, adăugând că „cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru”.
România are nevoie de mai multă producție de energie
Oficialul a precizat că scăderea prețurilor la energie depinde în primul rând de creșterea producției și de dezvoltarea interconexiunilor energetice.
Acesta a arătat că prețul energiei electrice a crescut semnificativ în ultimul deceniu, de la aproximativ 36-39 de euro pe megawatt-oră la circa 108 euro: „Ne dăm seama că avem nevoie de producție. Acesta este principalul scop și principalul obiectiv. Și interconexiuni”.
Ca exemplu, vicepreședintele ANRE a menționat cazul Italiei, care are un preț al energiei mai mare decât România, chiar dacă importă cantități mari din Franța, țară cu o producție ridicată de energie electrică: „Franța exportă foarte mult și peste 80% din exportul ei merge direct către Italia, aproximativ 45 de terawați anual, aproape de consumul României, care este de circa 54 de terawați anual”.
Potrivit acestuia, pentru a avea prețuri mai competitive, producția de energie trebuie să fie cât mai aproape de locul în care aceasta este consumată.
România exportă ieftin și importă scump
Un alt factor care influențează costul energiei este modul în care România exportă și importă electricitate.
„Noi exportăm pe vârf de producție, unde prețul e mic, și importăm pe seară și dimineața, pe vârf de sarcină, unde prețurile sunt mari”, a spus Andronache.
Această situație contribuie la menținerea unor prețuri ridicate, în contextul în care energia reprezintă un factor important pentru dezvoltarea economică și pentru deciziile investitorilor.
Vicepreședintele ANRE consideră că o soluție pentru echilibrarea pieței este dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, care ar permite folosirea surplusului de producție din timpul zilei în perioadele de consum ridicat: „Vârful de producție din timpul zilei trebuie întârziat, iar această întârziere se poate face numai prin stocare”.
Potrivit datelor ANRE, România a încheiat anul 2025 cu o capacitate de stocare dispecerizabilă de aproape 600 de megawați, mai exact aproximativ 593 MW.
În același timp, în 2025 au fost retrase din exploatare capacități de producție de aproximativ 850 de megawați, din totalul de 1.048 MW care trebuiau închise conform obligațiilor asumate.
Oficialul a mai subliniat că tot mai mulți producători și prosumatori investesc în sisteme de stocare, modificându-și autorizațiile pentru a include aceste capacități, semn că piața începe să se adapteze noilor condiții din sectorul energetic.
Editor : A.D.
