Parlamentul a aprobat, marți, legea privind „mecanismul apei”, una dintre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care introduce un nou mecanism economic pentru gestionarea resurselor de apă și pentru finanțarea pe termen lung a infrastructurii de gospodărire a apelor. Potrivit Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), aplicarea prevederilor actului normativ ar urma să genereze aproximativ 2,5 miliarde de lei pentru investiții în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor în următorii 15 ani.
„Noul mecanism va spori corelarea dintre sistemul de venituri în domeniul apelor, reglementat de ANAR, şi costurile aferente fiecărei categorii de utilizatori pe care îi aprovizionează. Legea are la bază o analiză realizată de Banca Mondială referitoare la starea infrastructurii administrate de Administraţia Naţională «Apele Române» şi necesarul de investiţii pentru următorii ani. La nivel naţional, există un deficit major de finanţare pentru lucrările necesare la diguri, baraje şi poldere, în condiţiile în care, anual, inundaţiile produc pagube majore, estimate la 1% - 1,5% din Produsul Intern Brut (PIB)”, se arată în comunicatul Ministerului Mediului.
Potrivit ministerului, veniturile suplimentare obținute prin noul mecanism vor fi direcționate către un fond special destinat investițiilor în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor.
Ce se schimbă pentru utilizatorii de apă
Conform legii adoptate de Parlament, în 2026 va fi actualizată cu rata inflației contribuția plătită pe MWh de către producătorii de energie electrică din hidrocentrale.
Începând din 2027, contribuțiile, tarifele și penalitățile aplicate diferitelor categorii de utilizatori ai apei vor crește cu 2%, cu excepția contribuțiilor pentru irigații. Celelalte ajustări vor fi aplicate etapizat, în anii 2028 și 2029, astfel încât majorarea cumulată să ajungă la aproximativ 10% față de nivelul din acest an.
Ministerul Mediului subliniază că sectorul irigațiilor va fi exceptat de la aceste creșteri, pentru a nu genera costuri suplimentare pentru agricultură.
Noua lege reprezintă o reformă inclusă în PNRR și urmărește asigurarea unei surse stabile de finanțare pentru modernizarea și întreținerea sistemului național de gospodărire a apelor.
„Aplicarea prevederilor acestui act normativ, care introduce modificări pentru reglementarea noului mecanism economic pentru resursele de apă din România, ar urma să genereze aproximativ 2,5 miliarde de lei pentru investiţii în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor în următorii 15 ani”, se mai arată în comunicatul MMAP.
Prin actul normativ au fost aduse modificări și completări Legii apelor nr. 107/1996, Legii nr. 122/2020 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996, precum și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române”.
Autoritățile susțin că noul mecanism este necesar în contextul în care fenomenele meteorologice extreme și inundațiile produc pagube tot mai mari, iar infrastructura de apărare împotriva acestora necesită investiții semnificative în următorii ani.
Editor : A.D.
