Programul european SAFE (Security Action for Europe) ar putea avea un impact cumulat asupra creșterii economice a României cuprins între 0,7 și 2,6 puncte procentuale în perioada 2026-2030, potrivit unei analize a Băncii Naționale a României (BNR). Totuși, banca centrală avertizează că efectele economice depind de o serie de factori încă incerți, precum ritmul de absorbție a fondurilor, capacitatea industriei locale de a participa la proiecte și implementarea fără întârzieri a investițiilor.
Scenariul analizat de BNR este unul „pur ilustrativ” și pornește de la ipoteza absorbției integrale a resurselor disponibile pentru România prin SAFE, estimate la aproximativ 16,7 miliarde de euro în perioada 2026-2030.
România, al doilea cel mai mare beneficiar al programului
SAFE este instrumentul financiar creat de Uniunea Europeană pentru susținerea investițiilor în apărare și securitate, prin acordarea de împrumuturi pe termen lung în condiții avantajoase statelor membre.
România are alocată o sumă de aproximativ 16,68 miliarde de euro, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia, care poate accesa 43,7 miliarde de euro. Raportat la dimensiunea economiei românești, fondurile SAFE reprezintă aproximativ 4,4% din PIB-ul nominal estimat pentru anul 2025.
Programul vine într-un context internațional marcat de deteriorarea mediului de securitate și de majorarea cheltuielilor pentru apărare în statele membre NATO.
La summitul de la Haga din iunie 2025, aliații au convenit majorarea țintei privind cheltuielile pentru apărare de la 2% la 5% din PIB până în anul 2035.
Cum estimează BNR că vor fi cheltuiți cei aproape 17 miliarde de euro
În lipsa unor informații oficiale privind calendarul de acordare a împrumuturilor SAFE, BNR a construit un scenariu tehnic privind implementarea proiectelor.
Potrivit acestuia, valoarea proiectelor finanțate prin SAFE ar urma să crească gradual:
- 1,5 miliarde de euro în 2026;
- 2,3 miliarde de euro în 2027;
- 3,3 miliarde de euro în 2028;
- 4,3 miliarde de euro în 2029;
- 5,3 miliarde de euro în 2030.
Potrivit băncii centrale, aproximativ 57% din întreaga alocare, respectiv circa 9,5 miliarde de euro, ar urma să fie direcționată către achizițiile Ministerului Apărării Naționale.
Din această sumă:
- 4,4 miliarde de euro sunt destinate muniției și altor cheltuieli;
- 2,9 miliarde de euro sunt alocate infrastructurii militare terestre;
- 1,2 miliarde de euro vor merge către infrastructura militară aeriană;
- un miliard de euro este destinat infrastructurii militare maritime.
În plus, aproximativ 2,8 miliarde de euro ar urma să fie utilizate pentru achiziții ale Ministerului Afacerilor Interne.
Un alt capitol important îl reprezintă infrastructura duală, pentru care sunt prevăzute aproximativ 4,2 miliarde de euro. Potrivit BNR, aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru finalizarea tronsoanelor Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret din Autostrada Moldovei.
De ce impactul economic nu va fi vizibil imediat
Deși dimensiunea programului este una considerabilă, BNR avertizează că efectele asupra economiei românești nu vor apărea peste noapte.
Potrivit analizei, impactul asupra creșterii economice anuale ar putea fi de aproximativ:
- 0,3 puncte procentuale în 2027;
- aproximativ 1 punct procentual în 2030.
„Evidențele empirice indică materializarea cu o anumită întârziere a acestor efecte, impactul în decurs de un an fiind unul nesemnificativ din punct de vedere statistic”, arată BNR.
Instituția explică faptul că, în prima etapă, efectele asupra PIB sunt reduse deoarece investițiile în industria de apărare au un ciclu lung de implementare.
Importurile, principalul risc pentru economia românească
Potrivit BNR, importurile României au o pondere de aproximativ 65% în cazul cheltuielilor cu echipamentele militare. Acest aspect este esențial pentru impactul economic al programului.
Dacă investițiile finanțate prin SAFE se vor baza în principal pe importuri, efectul asupra creșterii economice va fi redus.
În schimb, dacă proiectele vor implica în mod substanțial industria locală, impactul asupra PIB poate fi de aproape patru ori mai mare.
Banca centrală estimează că efectul cumulat asupra creșterii economice ar putea varia între:
- 0,7 puncte procentuale în scenariul pesimist;
- 2,6 puncte procentuale în scenariul optimist.
„Limita inferioară a intervalului de variație a impactului SAFE ar putea corespunde unei componente de import pronunțate și unei mobilizări limitate a economiei locale, în timp ce valorile superioare presupun o antrenare substanțială a factorilor de producție domestici”, explică BNR.
Miza reală: dezvoltarea industriei românești de apărare
Raportul subliniază că programul SAFE poate reprezenta mai mult decât un simplu mecanism de finanțare a cheltuielilor militare.
Pentru România, acesta ar putea deveni un catalizator pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare și pentru integrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție.
BNR oferă și exemple concrete. În cazul sistemelor terestre, aproximativ 80% din mașinile de luptă pentru infanterie ar putea fi construite în fabrica de la Petrești. În același timp, șantierul naval din Mangalia ar putea avea un rol important în programele de înzestrare ale forțelor navale.
Totuși, banca centrală avertizează că există și posibilitatea ca producția unor componente cu valoare adăugată ridicată să fie externalizată, iar în România să fie realizate doar activitățile finale de asamblare.
Autostrăzile pot aduce efecte economice mai persistente
BNR consideră că investițiile în infrastructura duală ar putea avea un efect de antrenare mai puternic și mai durabil asupra economiei. În cazul acestora, instituția folosește un multiplicator similar celui aferent fondurilor structurale și de coeziune.
Concret, o creștere cu un punct procentual din PIB a investițiilor de acest tip poate genera un impact contemporan de aproximativ 0,5 puncte procentuale asupra creșterii economice, la care se adaugă efecte pe termen mediu.
În cazul cheltuielilor pentru apărare, BNR estimează că o majorare cu un punct procentual a ponderii acestora în PIB este asociată, pe un orizont de doi ani, cu o creștere economică mai mare cu aproximativ 0,7-0,9 puncte procentuale.
BNR recomandă prudență
Banca centrală avertizează că estimările privind impactul programului SAFE sunt înconjurate de un grad ridicat de incertitudine.
Printre riscurile identificate se numără:
- absorbția parțială a fondurilor disponibile;
- întârzierile în implementarea proiectelor;
- constrângerile bugetare;
- dependența ridicată de importuri;
- dificultățile de mobilizare a capacităților de producție locale;
- eventuale șocuri economice și geopolitice.
SAFE, o oportunitate pentru o economie care încă se confruntă cu dezechilibre majore
Banca Națională arată că economia României a crescut cu doar 0,7% în 2025, într-un ritm mai redus decât în anul precedent, pe fondul încetinirii consumului și al măsurilor de consolidare fiscală. În acest context, cele aproape 16,7 miliarde de euro disponibile prin SAFE ar putea reprezenta una dintre cele mai importante surse de investiții pentru economia românească în următorii ani.
Potrivit raportului, deficitul bugetar s-a redus în 2025 la 7,9% din PIB, cu 1,4 puncte procentuale sub nivelul din 2024. Cu toate acestea, România a rămas statul membru cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Banca centrală avertizează că sunt necesare reforme suplimentare și continuarea consolidării fiscale pentru ca deficitul să coboare la ținta de 3% din PIB până în 2031.
În paralel, și deficitul de cont curent s-a redus la 7,9% din PIB, însă rămâne la un nivel ridicat, fiind în continuare una dintre principalele vulnerabilități ale economiei românești.
Raportul mai arată că rata anuală a inflației a urcat la 9,69% la finalul anului 2025, cu peste 4,5 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în anul anterior, pe fondul eliminării plafonării tarifelor la energia electrică, al majorării TVA și a accizelor, dar și al creșterii costurilor de producție.
În primele luni din 2026, inflația a rămas ridicată, depășind pragul de 10%, iar în luna mai a ajuns la 10,9%.
Vezi raportul BNR aici.
Editor : A.D.
