Producție-record de cereale și legume. De ce nu scad prețurile la raft
Teoria din economie spune că atunci când producția e mare, prețul recoltei, dar și cel al produselor finite ce rezultă din aceasta, ar trebui să fie unul scăzut.
Însă, în practică, acest lucru nu se prea întâmplă sau se întâmplă pentru o perioadă scurtă și nu în proporția așteptată de consumatori.
Există și o primă explicație pentru faptul că prețul produselor nu scade: procesatorii încă încearcă să recupereze din pierderea de anul trecut, când au folosit materii prime la prețuri destul de ridicate.
În plus, a crescut costul utilităților și s-a scumpit și transportul.
Există însă și produse deja mai ieftine: prețul litrului de ulei a scăzut de la 6,5 la 3,5 lei, cel al kilogramului de zahăr de la 5 la 4 lei.
Scăderile de prețuri vor fi însă temporare, pentru că, în mare parte, producția națională va pleca la export, iar când stocurile se vor termina, România va importa aceleași produse, la prețuri mult mai mari.
Micii cultivatori nu au puterea de a-și negocia prețul de vânzare a recoltei, fie că vorbim de grâu, porumb sau floarea soarelui. Din cauză că nu unde să-și depoziteze producția sau nu au bani pentru achita costurile de depozitare, aceștia sunt nevoiți să o vândă unor intermediari.
Intermediarii, pentru a obține profit, se duc cu marfa către alți intermediari sau o vând la export.
Pe de altă parte, cultivatorii mari, care au și silozuri, păstrează recolta pe termen lung și impun prețurile pe piață atunci când stocurile micilor cultivatori se epuizează.
Ce spun producătorii
Fermierii români şi-au frecat mâinile de bucurie anul acesta. Recolta de cartofi, castraveţi sau ceapă a depăşit şi cele mai optimiste aşteptări. Însă, acest lucru nu se vede şi în consumul intern.
Statisticile arată că multe din legumele din farfuriile românilor vin din serele din Turcia sau Grecia. Producătorii noştri sunt prea mici să se asocieze ca să vândă cantităţile mari dorite de hipermarketuri ori dau recolta intermediarilor.
„Foarte mulţi cultivatori, mulţi fermieri au rămas cu marfă din cauză că nu sunt în asociaţii. Dacă nu sunt în asociatii, ei nu pot aproviziona constant hipermarketurile”, spune Dragoş Frumosu, reprezentantul Federaţiei din Industria Alimentară.
Iar cei care totuşi reuşesc să o vândă au costuri de producţie mai mari decât ale străinilor, aşa că vând mai scump decât aceştia. Doar energia folosită în sere reprezintă 40% din preţul produsului comercializat.
Aşa că mulţi comercianţi preferă să importe la costuri mai mici chiar şi într-un an cu recolte-record.
Iar cantităţile aduse din import sunt şi mai mari dacă le luăm în calcul şi pe cele aduse fără acte.
„Importurile reale pot fi şi de 50 la sută faţă de ce avem contabilizat în statistici”, afirmă Dragoș Frumosu.
S-au importat aproape 100.000 de tone de cartofi şi cu 10.000 de tone mai multă ceapă în primele şase luni din an decât în perioada ianuarie-iunie 2012.
Importurile de castraveţi sunt şi ele mai mari cu 1.000 de tone.
În acelaşi timp, exporturile de legume au crescut cu până la o treime faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
