REUNIUNEA CONSILIULUI EUROPEAN. România primeşte 39,8 de miliarde de euro

Actualizare ora 20:06 Preşedintele Traian Băsescu a detaliat alocările României pentru exercițiul bugetar 2014-2020, respectiv 39,8 miliarde de euro.

În total, coeziune, politica agricolă comună, combaterea șomajului în rândul tinerilor şi combaterea sărăciei în mediul rural – 39,887 miliarde de euro.

Politica de coeziune: 10% creştere – plus 2 miliarde de euro

2007-2013: 19,841 miliarde de euro;

2014-2020: 21,825 miliarde de euro.

Politica agricolă comună: 27% creştere, plus 3,7 miliarde de euro

2007-2013: 13,828 miliarde de euro;

2014-2020: 17,516 miliarde de euro (doi piloni – plăţi directe şi dezvoltare rurală).

La programul de combatere a șomajului în rândul tineretului, unde România are din fericire o rată mică faţă de alte state UE, chiar în scădere, s-au alocat 125 de milioane de euro pentru măsuri de diminuare a șomajului în rândul tinerilor. „Cred că e o măsură cu care putem face față”, a spus Traian Băsescu. Alte 420 de milioane de euro au fost alocate populației dezavantajate din mediul rural.

Aceasta este alocarea de țară, dar mai are dreptul să acceseze alte fonduri, sunt şi alte facilităţi, a spus şeful statului.

Pe larg, aici:

Traian Băsescu: România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului: 18%

Pe aceeaşi temă:

Bugetul UE, restrâns cu 34 de miliarde. Herman van Rompuy: „Unii şi-ar fi dorit să vadă mai mulţi bani aici”

Victor Ponta: Sunt foarte dezamăgit de rezultatul de la Bruxelles, nu e nici un euro în plus

Elena Udrea: Fără discuție, ceea ce a obținut România este un mare succes

Actualizare ora 18:28România ar primi 43 de miliarde de euro, indicau inițial sursele Digi24. Plusul s-a dus în special către fondurile de coeziune, de infrastructură. Şi la politica agricolă comună şi plățile directe au fost alocați mai mulți bani.

Acordul la care au ajuns liderii europeni cu ocazia summitului de la Bruxelles prevede un buget multianual al Uniunii Europene de 960 de miliarde de euro, prima scădere bugetară din istoria Blocului comunitar.

În total, au fost tăiate câteva miliarde de euro de la proiectele de telecomunicaţii şi energie, precum şi de la transporturi. Pe de altă parte, a fost crescută alocaţia pentru dezvoltare rurală.Comisia Europeană solicitase un buget de 1.003 miliarde de euro.

Actualizare ora 17:15Reuniunea Consiliului European s-a încheiat. Şefii de stat şi de guverne s-au pus de acord asupra unui buget. În cursul după-amiezei, preşedintele Traian Băsescu va susţine de la Bruxelles o declaraţie de presă pe această temă.

Actualizare ora 16:00Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, este nevoit să facă un nou draft de buget pe care să îl prezinte la reuniunea care urmează să înceapă.

Este a treia propunere de buget, prin care se urmăreşte împăcarea ambelor tabere, atât a celor care vor tăieri masive de buget, cât şi a celor care cer bugete mai mari.

Actualizare ora 12:05Liderii europeni s-au pus de acord cu privire la bugetul UE.

Potrivit unor surse, s-ar fi ajuns la un acord de principiu, astfel că bugetul UE ar urma să fie de 959 miliarde de euro, cu 114 miliarde mai mic decât se stabilise inițial.

România ar urma să primească mai puţin cu 1,5 miliarde de euro faţă de suma negociată în noiembrie 2012.

În noiembrie, România obținuse 7 miliarde euro în plus. Potrivit noului buget, vom avea mai puțini bani, respectiv 5,5 miliarde de euro. Principaiele tăieri vin de la Politica Agricolă Comună, Pilonul II, Dezvoltarea rurală.

În total, România s-ar putea alege cu sub 40 de miliarde de euro pentru 2014-2020, cu 5,5 miliarde în plus față de 2007-2013. De obicei, banii pentru Dezvoltarea rurală sunt alocați pentru proiecte locale, reabilitare de clădiri, canalizări, drumuri comunale, apă.

Negocierile sunt aproape de final. După pauza de prânz şedința reîncepe şi are loc votul final pentru buget.

Actualizare ora 11:15Liderii UE se îndreaptă spre un acord de compromis pe tema bugetului, susţin unii oficiali. S-ar fi decis un cadru mai amplu, însă mai sunt de purtat negocieri, relatează BBC.

Noapte grea la Bruxelles în căutarea unei soluţii care să permită aprobarea bugetului multianunal al Uniunii Europene. De mai bine de 12 ore, liderii statelor europene negociază intens viitorul bugetar al Uniunii. Discuţiile au ca punct nevralgic suma care ar urma să fie economisită prin noul buget.

Se pare că, până la urmă, s-a avansat o cifră pentru bugetul UE pentru următorii şapte ani, în jurul a 960 de miliarde de euro, mai mic cu 13 miliarde față de propunerea anterioară, din luna noiembrie, însă nu s-a ajuns la un acord și asta pentru că, în mare parte, premierul Marii Britanii cere reduceri mai mari. El şi-ar dori cu 150-200 de miliarde mai puţin la buget şi cere acest lucru foarte insistent, motiv pentru care summitul a început cu aproape șase ore întârziere.

Pentru România, cel puțin până în acest moment, putem spune că avem plusuri la bugetul UE şi asta pentru că, față de perioada 2007-2013, avem o sumă de aproximativ de şapte miliarde în plus la alocări, ceea ce situează ţara noastră printre primele ţări la capitolul creștere de fonduri în raport cu perioada anterioară

.

România, în luptă pentru mai mulți bani

Franţa şi Italia sunt în prim-plan la acest capitol. Însă, în această categorie a celor care vor buget suplimentat se află şi România, deşi până acum ţara noastră abia a reuşit să atragă 11% din fondurile europene puse la dispoziţie.

România nu poate evita tăierile de buget cerute de țările dezvoltate ale Uniunii, principalii contributori la avuţia comunitară. Vara trecută, Comisia Europeană alocase 48 de miliarde de euro pentru România, cifră care acum a scăzut la 41 de miliarde. Aprobarea acestei sume are din start piedici grele de trecut. Atârnă foarte greu rata de absorbție minusculă, de circa 11% din fondurile alocate în actualul exercițiu bugetar.

„O miză a noastră pe care nu îmi e uşor să o identific din punct de vedere a dimensiunii ar fi ca din fondurile alocate ori la coeziune sau la dezvoltare rurală ori în alte zone ale bugetului să putem utiliza o anumită sumă pentru dezvoltarea sistemului de irigații. Una din mizele mele este legată de agricultură la plăţile directe”, a spus Traian Băsescu, preşedintele Romaniei.

La summitul din Bruxelles trebuie puse în acord și alte puncte de vedere divergente. Valoarea totală a bugetului va trebui redusă cu 30 de miliarde de euro, de la 973 de miliarde, suma stabilită în noiembrie, la 943. Aceasta este cererea țărilor contributoare, în principal a Germaniei. „Nu putem spune dacă va exista un acord. Poziţiile statelor membre încă sunt destul de distante”, a declarat Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Dezbateri s-ar putea să provoace şi pretențiile Marii Britanii, țară care solicită noi tăieri bugetare. „În noiembrie, cifrele prezentate erau prea mari. Trebuie reduse. Dacă nu se va întâmpla aşa, nu va exista un acord”, a afirmat David Cameron, premierul Marii Britanii.

La rândul său, preşedintele Franţei, François Hollande, a avertizat că va accepta un eventual compromis, cu singura condiţie ca bugetul UE să acorde bani pentru agricultură şi creşterea economică.