Risipa statului, inclusă în factură

„Se aud noaptea, în fiecare noapte”. Haitele de șacali pun stăpânire pe satele de pe Dunăre: animale atacate, oameni disperați

Germania învinovățește Rusia pentru tentativa de sabotaj de la aeroportul din Leipzig: „Se încadrează în modelul cunoscut”

Scandal în Berceni: edilul a oprit repararea pasajului peste Autostrada Capitalei. CNAIR amenință cu poliția: „Nu este Vestul Sălbatic”

Atentat la o stație de transformare din Brandenburg, Germania. Au fost găsite dispozitive explozive

Mircea Abrudean, despre întâlnirea Bolojan-Tănăsescu din biroul său de la Senat: „Nu e treaba mea să verific agenda premierului”

Botond Csoma: UDMR nu exclude să-l susțină pe Grindeanu la formarea unui nou guvern. Ce spune despre Siegfried Mureșan

Abrudean, despre șefii serviciilor: „Este nevoie ca mandatele să fie limitate în timp”. Ce spune despre Pahonțu

Mărturie din Isaccea: „Au fost printre cele mai puternice bubuituri de când a început războiul. Auzeam vecinii țipând”

Bilanțul viiturii din Himalaya a trecut de 1.000 de morți. Peste 4.400 de oameni, dați dispăruți

În urmă cu aproape trei ani Victor Ponta îşi pregătea campania electorală cu o finanţare de peste 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iaşi-Ungheni.

Deşi conducta de 42 de kilometri a fost construită, România nu exporta gaz pe sub Prut, iar şeful Transgaz se încurcă în explicaţii.

Petru Văduva, director general al Transgaz: „Orice leu pe care îl bag într-o investiţie se reflectă direct asupra tarifului. Dacă nu curge gaz prin acea conductă pe care o construiesc, vom aduce un prejudiciu foarte mare consumatorului român. Conducta Iaşi-Ungheni, acolo unde statul român şi Transgaz au investit nişte milioane de euro şi prin care nu curge gaz. (Putem trage concluzia că suntem noi toţi prejudiciaţi?) Înţeleg foarte bine întrebarea fiindcă o primesc destul de des, dar dacă nu începem undeva niciodată nu o să ajungem undeva”.

România a pierdut în acelaşi fel aproape 40 de milioane de euro care s-au dus pe vizite oficiale şi studii cu un alt gazoduct: Nabucco. Autorităţile nu mai urmăresc firul acestor cheltuieli şi nici tragerea la răspundere a celor care au irosit banii.

Exemplele nu se opresc aici, din păcate: reactoarele 3 şi 4 aşteaptă de peste 25 de ani finanţare. Singura realizare din ultimul sfert de secol este că mai multe guverne au plătit milioane de euro pe hârtii şi promisiuni. Investitorii chinezi prezentaţi ca salvatorii acestor proiecte în 2013 încă negociază...

Remus Borza, administrator Hidroelectrica: „S-au mai cheltuit vreo 32 de milioane de euro pe grupul 3 şi 4 de la Cernavodă tot pe compania de proiect şi pe consultanţă, deci de ce să nu se cheltuiască vreo 5 milioane şi pe Tarniţa?”

Din 1994 statul a făcut patru studii de fezabilitate pentru hidrocentrala Tarniţa, de lângă Cluj. Acum funcţionează inutil o companie de proiect cu 19 angajaţi care primesc 7.500 de lei salariu mediu. Adică alţi bani cheltuiţi inutil pentru proiecte pierdute sau amânate de stat.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei: „Societăţile de stat nu-şi mai pot permite să risipească bani aiurea”.

Din luna august a anului trecut autorităţile nu au mai vorbit nimic de proiectul de peste un miliard de euro al hidrocentralei Tarniţa.