SEMNAL DE ALARMĂ. Samsarii, adevărații câștigători din agricultură

Dezastru agricol în sudul României: seceta și Dunărea secată lasă fermierii fără recoltă și fără bani. „Nu se mai poate face nimic”

„Medicamentul” care alină bolnavilor dorul de casă

Trimisul lui Putin la Chișinău acuză Occidentul că șterge „istoria ruso-moldovenească” și invocă „tandemul Bruxelles-Bucureşti”

Migranți descoperiți la vamă printre șervețele și apă

Femeie în vârstă, care vindea fructe și legume pe trotuar, umilită de un polițist local din București: agentul i-a aruncat marfa pe jos

Lacul Techirghiol se evaporă. Imagini cu peisajul dezolant, după ce apele s-au retras zeci de metri: „Mirosul e deranjant”

„Situația este dramatică!”. Fermierii din România, loviți de secetă, așteaptă ajutorul statului pentru a supraviețui

Ziua și RO-Alert-ul în Harghita, din cauza urșilor. Oamenii au ajuns la capătul răbdării

Furtuni puternice și grindină în Franța. Rafalele au depășit 140 km/h, iar o tornadă a devastat un sat

Potrivit unui studiu făcut de agricultori, 60 la sută din comerțul cu legume din țară este făcut de intermediari. O echipă Digi24 a filmat toamna trecută la zece kilometri distanță de București, acolo unde se desfășoară un alt tip de comerț: unul nefiscalizat, din care câștigă doar speculanții.

Samsarii cumpărau cu 50 de bani kilgramul de varză și îl vindeau în piață cu un leu, deși transportul durează doar câteva minute. Deși acest lucru ar putea fi stopat de cardul de producător, care va permite doar celor care cultivă produsele să aibă acces în piața, proiectul întârzie. Iar până atunci, multe din tarabe vor fi controlate tot de samsari.

Alții preferă să dea varza porcilor decât să o vândă pe nimic intermediarilor.

Care sunt variantele de soluții

Soluția este asocierea producătorilor în organizații care să negocieze direct cu marile lanțuri de magazine. Dar pentru asta chiar și micii producători trebuie să intre în legalitate.

„Pe de altă parte, dacă nu vinzi cu factură nu ai cum să ajungi pe etajerele hipermarketurilor, oricâtă producție ai avea”, explică Dacian Cioloș, comisarul european pentru Agricultură.

O soluție ar fi depozitele de legume, unde s-ar putea strânge producția, iar lanțurile de magazine ar putea cumpăra cantități mari, așa cum iau din străinătate. Ministerul Agriculturii promite de ani buni că va finanța aceste depozite.

Între timp, pentru că legumele românești nu ajung în hipermarketuri, cresc importurile. Anul trecut, România a cumpărat de peste hotare peste 430 de mii de tone de legume.

„Un produs care provine de pe exploatații de dimensiuni mici are un cost de producție mult mai mare decât produsele importate”, explică Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, statul român a importat în principal cartofi, legume congelate, ceapă și usturoi. La capitolul fructe, au fost făcute importuri mari de citrice, banane, mere, pere și gutui.

Importurile și exporturile de legume și fructe

-Legume

import - 430.619 tone

export - 51.192 tone

-Fructe

import - 461.890 tone

export - 56.533 tone

sursa: Ministerul Agriculturii

Ce se importă cel mai mult

-Legume

Cartofi - 161.525 tone

Legume congelate - 43.310 tone

Ceapă, usturoi - 41.905 tone

-Fructe

Citrice - 170.022 tone

Banane - 79.381 tone

Mere, pere, gutui - 69.763 tone

sursa: Ministerul Agriculturii