Senzori pe autostrada Sibiu Orăștie împotriva alunecărilor de teren

Ministrul Transporturilor, Sorin Bușe, spune că autostrada Sibiu Orăștie lotul 3 este monitorizată cu senzori fapt pentru care se cunoaște exact tot ce se întâmplă în jurul autostrăzii. Fotografii deținute de Digi24.ro arată însă existența unor alunecări masive în imediata vecinătate a autostrăzii.

Foto: Drumurile tehnologice învecinate au luat-o la vale în pofida reparațiilor

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) speră că va veni de hac alunecărilor de teren de pe autostrada Sibiu Orăștie, lotul 3, cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație. Pentu a monitoriza alunecările de teren, compania a montat în zona cu probleme, aflată în prezent în reparație, senzori care indică orice alunecări de teren. ”Avem senzori acolo în relief şi ştim exact dacă se mişcă solul, tot ce se întâmplă în jurul autostrăzii. Acum se lucrează la cei aproximativ 200 metri cu experţi consacraţi”, spune ministrul Transporturilor, Sorin Bușe, într-un interviu acordat publicației Capital.ro.

Lucrările vor fi încheiate până la finele acestei luni, după care se va deschide imediat traficul. ”Ne-am angajat că la sfârșitul lunii septembrie vom redeschide acest tronson de autostradă. În momentul de față (…) este o activitate destul de bună și ne vom respecta termenul înaintat. Lucrările sunt în grafic. În momentul de față s-au finalizat toate cele șase tranșee drenante, avem o saltea de piatră de 1,5 metri care s-a finalizat și în spate se execută lucrări de umplutură din balast. Ritmul este bun, în plan avem un strat de 50 de centimetri pe zi, care înseamnă 24 de ore de muncă”, a spus Cătălin Homor, directorul general al CNADNR, în urmă cu câteva zile, după o vizită pe autostradă.

Pentru a repara cei 200 de metri au fost realizate șase tranșee drenante, transrversal amprizei autostrăzii. Patru tranșee drenante au o lungime de 65 de metri fiecare, restul de două urmând având 285 de metri. Tranșeele drenate au o adâncime de șapte metri pe două nivele. La capătul tranșeilor s-au realizat cămine de vizitare, conectate între ele de drenuri. Un sistemn complex de drenuri menite să scoată apa din fundația autostrăzii și să asigure o umiditate constantă la metri buni sub aceasta.

Peste acest sistem de drenaj se reface corpul autostrăzii. Baza rambleului urmează să fie realizată dintr-un strat de piatră spartă, armat cu geogrile (un fel de țesătură rezistentă). Grosimea stratului de piatră urmează să fie de 1,5 metri.

În pofida promisiunilor că situația este sub control, zonele învecinate autostrăzii o iau la vale. Fotografii făcute zilele trecute arată falii cu o lățime de un metru în zona culeelor de la viaductul Aciliu (vezi foto). Sistemul drenurilor nu va funcționa, cred ingineri dse drumuri. Aceasta deoarece drenurile nu preiau decât apa de suprafață, iar lucrările sunt făcute doar în zona de 200 de metri cu probleme.

După deschiderea traficului, odată cu venirea sezonul ploios, alunecările vor apărea în celelalte zone ale lotului 3. Mihai Bașulescu, fost director general CNADNR, inginer în cadrul acesteia, afirmă că soluția ar fi fost ”înțeparea în terenul bun” de fundație cu coloanele unui viadcut înecat. Lucrările trebuiau începute încă din primăvară, nu făcute în pripă cu începere din august. El propunea recent construirea unui viaduct lung de 1.000 de metri care să traverseze zona cu probleme și care să se sprijine pe terenul bun. În plus autostrada se va deschide după reparații cu restricții de circulație, fapt pentru care traficul nu va fi lipsit de pericole.