Autostrada Centură Sud București. Sute de milioane de euro, acordate din pix

Regulile după care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a desemnat câștigătorii unor contracte însumând sute de milioane de euro pentru realizarea celor 50 de kilometri ai autostrăzii Centura Sud București sunt neclare. Firme care cereau puțin bani au fost descalificate pentru că nu menționaseră în oferta lor cât costă apa din beton. Firme care au cerut cu 300 de milioane de lei mai mult au câștigat însă contractul.

Sursa foto: API

Informațiile apar într-o postare de joi a Asociației Pro Infrastructura (API) pe propriul site de socializare. Asociația menționezză existența a cel puțin nouă contestații depuse de către firmele descalificate și se îndoiește de faptul că lucrările ar putea începe chiar și în 2019 din cauza dificultății procedurilor de expropriere la terenurile necesare.

Redăm în continuare opiniile API.

”CNAIR a desemnat câștigătorii celor 3 secțiuni ale A0 Sud, noua centură a Bucureștiului la nivel de autostradă. Astfel, pe lotul 1 (16,93 km între A2 și CF 902) și pe lotul 2 (16,3 km între CF 902 și DN6) a câștigat compania turcească Alsim Alarko cu o ofertă de 830,6 milioane lei (90% din costul estimat), respectiv 750,8 milioane lei (85% din valoarea estimată). Lotul 3 (17,965 km între DN6 și A1) a fost adjudecat de românii de la UMB (firmă deținută de regele asfaltului, Dorinel Umbrărescu - n.red.) cu suma de 882,3 milioane lei (aproape 102% din costul estimat) (...) Din păcate, semnarea contractelor se va amâna cu multe luni din cauza contestațiilor aflate pe rolul Tribunalului București și al CNSC. Din informațiile noastre, cel puțin 9 contestații au fost înaintate de majoritatea constructorilor descalificați de CNAIR.

Printre motivele invocate de CNAIR pentru descalificări se numără: erori de tehnoredactare în cazul sumelor pentru gardul de împrejmuire al autostrăzii, neincluderea costului apei în cel de producție a betonului, categorii de lucrări trecute în oferta financiară în alt loc decât cel uzual, necorelarea unor unități de măsură, specificațiile tehnice necorespunzătoare ale hidroizolației de pe structuri și așa mai departe.

Trebuie specificat că toate aceste oferte au fost inițial declarate conforme din punct de vedere tehnic, eliminarea lor făcându-se la evaluarea financiară. Dintr-o primă analiză, motivele descalificărilor au un impact nesemnificativ sau chiar nul din punct de vedere financiar și sunt erori de tehnoredactare, de corelare între diferite secțiuni ale documentației depuse și care se pot corecta ulterior, conform principiilor din legislația națională și europeană.

Spre exemplu, în cazul lotului 3, eliminarea din motive procedurale a ofertelor cu punctaj superior celei declarate câștigătoare poate fi considerată o cheltuire ineficientă a banilor publici pentru că avem un preț cu peste 15 milioane de lei mai mare decât estimarea oficială publicată pe SEAP (lucru foarte rar întâlnit) și cu peste 300 de milioane de lei mai mare decât cel mai mic preț oferit în licitație.

Un alt risc legat de cheltuirea ineficientă a banilor statului și dezangajarea fondurilor europene îl reprezintă compania din Turcia care a câștigat primele două loturi. Deși la nivel mondial portofoliul acesteia este impresionant, în România este prezentă printr-un SRL cu 3 angajați (la nivelul anului 2016). De cele mai multe ori, experiențele au fost nefaste în cazul acestor companii fără active, structură și know-how în țara noastră.

În următoarele luni instanțele de judecată vor clarifica situația. Chiar dacă, în cel mai fericit caz, contractele de proiectare și execuție vor fi semnate în 2018, lucrările nu vor putea începe nici măcar în 2019 deoarece nu sunt gata exproprierile. Licitația pentru achiziționarea serviciilor necesare este în derulare, data pentru evaluarea ofertelor fiind stabilită deocamdată pentru finalul lunii iunie 2018. Conform obișnuinței ultimilor ani, sfârșitul lui 2019 ar fi un termen optimist pentru obținerea terenurilor de pe traseul autostrăzii”.