75 de ţări, printre care Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa urmează să semneze o declaraţie comună prin care se angajează să se abţină de la bombardarea zonelor urbane. Acordul internaţional a început să fie negociat în urmă cu trei ani, înainte de războiul din Ucraina. Este de aşteptat ca Rusia, Israel, China sau Ucraina să nu se numere printre semnatare, scrie The Guardian.
Declaraţia urmează să fie proclamată, astăzi, la Dublin. Cei care o susţin speră ca acordul să schimbe normele militare şi să facă din bombardarea zonelor urbane un tabu precum folosirea armelor chimice sau a bombelor cu dispersie. Două treimi din statele membre NATO au anunţat că vor semna angajamentul.
Potrivit ONG-ului "Action on Armed Violence", care monitorizează consecinţele conflictelor armate, 91% dintre victimele bombardamentelor din zonele urbane, în ultimii zece ani, au provenit din rândul populației civile. Procentul a urcat la 98% după invazia Rusiei în Ucraina.
Ideea acordului a apărut în contextul războiului civil din Siria şi a conflictelor din Gaza şi Yemen, însă a căpătat greutate după invazia Rusiei în Ucraina.
Un pas înainte a fost acordul Statelor Unite de a semna declaraţia, în această vară, care a determinat şi Germania sau Turcia să îşi ia acelaşi angajament.
Pasajul cheie al acordului stipulează că armatele: "vor arăta reţinere sau se vor abţine, după caz, să folosească arme explozive în zonele populate, atunci când utilizarea lor are potenţialul de a vătăma populaţia sau obiectivele civile".
Unele guverne au remarcat că, în formularea actuală, acordul nu înseamnă interzicerea propriu-zisă a bombardamentelor. Însă susținătorii acordului spun că este un pas înainte și speră ca și alte state să adere la acord, pe viitor.
Editor : D.R.
