După marea victorie a partidului „Alternativa pentru Germania” (AfD) la alegerile regionale din estul Germaniei, de duminică, partidul se află mai aproape ca niciodată de a ajunge efectiv la guvernare. Dacă va reuși, intenționează să lanseze unul dintre cele mai ambițioase experimente politice de extremă dreapta din Europa în acest secol, scrie The Wall Street Journal (WSJ).
Partidul, cunoscut sub acronimul AfD, consideră landul Saxonia-Anhalt o vitrină pentru ideile sale privind imigrația, educația, cultura și demografia, care, în unele cazuri, ar reprezenta o schimbare radicală față de abordarea partidelor politice tradiționale.
Liderii AfD s-au angajat să ia măsuri dure împotriva migranților și să revizuiască programele școlare pentru a pune mai puțin accentul pe trecutul nazist al Germaniei. De asemenea, doresc să creeze o miliție de voluntari care să ajute poliția la menținerea ordinii și afirmă că vor reduce finanțarea acordată muzeelor și grupurilor artistice cu „obiective anti-germane”.
„Nu vom ceda și nu ne vom dilua pozițiile fundamentale”, a declarat Ulrich Siegmund, candidatul AfD la funcția de premier al landului. Propunerile privind imigrația, securitatea, politica energetică și economia sunt „nenegociabile”, a adăugat el.
Fostul vânzător de parfumuri trebuie să obțină încă trei voturi pentru a-și asigura o majoritate stabilă în parlamentul landului și pentru a forma un guvern. Negocierile cu alți politicieni ar putea dura săptămâni sau chiar luni. Dacă va reuși, ceea ce ar însemna să-i convingă pe unii parlamentari să treacă de partea cealaltă sau să convingă un partid mai mic de extremă stânga să-i susțină guvernul, unele dintre propunerile sale s-ar confrunta probabil cu obstacole financiare, juridice și constituționale.
Unele dintre ideile emblematice ale AfD, precum ieșirea Germaniei din Uniunea Europeană, renunțarea la euro ca monedă, anularea sancțiunilor împotriva Rusiei și încetarea sprijinului acordat Ucrainei, depășesc competențele unui guvern de land.
Cu toate acestea, sistemul federal al Germaniei conferă landurilor competențe substanțiale în domeniul educației, al politicii culturale și al securității, inclusiv controlul asupra poliției și asupra filialei regionale a Oficiului pentru Protecția Constituției, agenția germană de informații interne.
În cazul în care AfD ar prelua controlul asupra agenției, acest lucru ar trezi îngrijorări cu privire la determinarea landului de a combate extremismul de extremă dreapta și antisemitismul, a declarat Remko Leemhuis, directorul biroului din Berlin al Comitetului Evreiesc American.
Saxonia-Anhalt a înregistrat anul trecut al doilea cel mai mare număr de acte criminale motivate de extrema dreaptă pe cap de locuitor, conform statisticilor poliției. În 2019, de Yom Kippur, un atacator neonazist a încercat să atace sinagoga din Halle, cel mai mare oraș al landului, ucigând două persoane.
„În țări precum Franța și Italia, extrema dreaptă s-a moderat pe măsură ce s-a apropiat de putere”, a spus Leemhuis. „Aici este exact invers. Partidul a devenit din ce în ce mai radical de-a lungul timpului, până în punctul în care ceilalți din Europa nu vor să aibă nimic de-a face cu el.”
AfD respinge această acuzație, susținând că promovează idei conservatoare care erau dominante în anii 1990 și la începutul anilor 2000. Partidul afirmă că partidele de centru s-au îndepărtat prea mult spre stânga în ultimele două decenii.
Programul AfD pentru Saxonia-Anhalt pledează pentru „remigrare”. Acest concept, popularizat de mișcarea identitară etno-naționalistă din Franța la începutul anilor 2000, descrie îndepărtarea forțată din Europa a persoanelor fără cetățenie germană, inclusiv a unor cetățeni naturalizați.
Siegmund insistă că nu va viza cetățenii germani sau pe oricine locuiește legal în Germania și că guvernul său va respecta toate cerințele constituționale.
Duminică, el a declarat că partidul îi întâmpină cu brațele deschise pe străinii harnici care au venit să sprijine populația din Saxonia-Anhalt.
Programul său, însă, îi îndeamnă pe angajatori să nu angajeze migranți „distanți cultural”, despre care se afirmă că sunt adesea slab calificați și pot pune în pericol viețile germanilor. Deficitul de forță de muncă calificată, se spune, ar trebui acoperit prin întoarcerea expatriaților germani, automatizare și inteligență artificială.
Între timp, migranții din UE care primesc ajutoare sociale ar trebui să plece, potrivit documentului. Infractorii cu dublă cetățenie ar trebui să-și piardă cetățenia germană, iar tuturor ucrainienilor ar trebui să li se retragă statutul de refugiat și ajutoarele sociale. AfD dorește să-i cazeze pe toți solicitanții de azil într-un număr redus de centre situate departe de zonele urbane, să le confiște bunurile și să-i oblige să muncească.
Pe lângă faptul că le-ar îngreuna viața solicitanților de azil, partidul ar putea întâmpina dificultăți în punerea în aplicare a unei mari părți din agenda sa privind imigrația, întrucât cea mai mare parte a acesteia ar necesita sprijinul guvernului federal.
Nu același lucru se întâmplă însă în domeniul educației. În acest domeniu, AfD dorește să creeze clase separate pentru copiii migranților pe care îi consideră a avea șanse reduse de a rămâne în Germania. De asemenea, partidul dorește ca copiii cu dizabilități grave să fie scoși din clasele obișnuite și să fie școlarizați separat.
Partidul consideră că patriotismul ar trebui să joace un rol mai important în elaborarea programei școlare. Orele de istorie ar trebui să se concentreze mai puțin pe perioada nazistă și pe Holocaust și mai mult pe istoria secolului al XIX-lea, fondarea celui de-al doilea Reich și pe Bismarck. Profesorii ar trebui să depună un jurământ față de poporul german și față de patrie.
AfD a luat în vizor una dintre cele mai mari atracții turistice din Saxonia-Anhalt, Fundația Bauhaus din orașul Dessau. Transformată acum în muzeu, fosta școală de design închisă de naziști în anii 1930 promova un stil arhitectural lipsit de rădăcini regionale, potrivit partidului.
„AfD preferă clădirile care transmit oamenilor un sentiment de patrie și de identitate”, a declarat Laurens Nothdurft, consilierul general al partidului și consilier apropiat al lui Siegmund, pentru WSJ cu puțin timp înainte de alegeri.
Muzeele, teatrele, orchestrele și organizațiile neguvernamentale care urmăresc „obiective anti-germane” ar putea suferi reduceri ale finanțării, conform programului.
Acest lucru ar putea intra în conflict cu libertatea artelor și a educației consacrate în constituție, care protejează societatea civilă de interferența excesivă a statului, potrivit lui David Begrich, cercetător la Miteinander, o ONG care studiază extremismul de extremă dreaptă.
„Un guvern al AfD ar marca, fără îndoială, o ruptură în tradițiile și cultura politică a Republicii Federale ca stat liberal guvernat de statul de drept”, a scris Begrich într-o evaluare a programului AfD pentru Saxonia-Anhalt, realizată în iunie pentru Comitetul Evreiesc American.
Programul pentru Saxonia-Anhalt include o serie de poziții noi pentru partid în ansamblu, printre care alocarea de fonduri suplimentare pentru învățământul în limba rusă și reducerea finanțării de stat acordate bisericilor catolică și luterană recunoscute oficial.
Printre propunerile mai puțin cunoscute ale partidului se numără crearea unei miliții de voluntari sub autoritatea poliției municipale, pentru a ajuta autoritățile să patruleze în comunitățile mai mici.
„Aceasta este una dintre cele mai ciudate propuneri”, a declarat Benjamin Höhne, politolog la Universitatea din Chemnitz. „Acest lucru ar putea stârni îngrijorări cu privire la crearea unei trupe de șoc politice pentru partid.”
Editor : B.E.
