Chile a prelungit cu o perioadă de trei luni „starea de excepţie constituţională în caz de catastrofă”, pentru a stopa epidemia de COVID-19. Măsura oferă guvernului baza legală pentru recurgerea la armată în scopul asigurării ordinii publice.
Ministrul apărării, Alberto Espina, a justificat prelungirea: „Este vorba despre a proteja vieţile chilienilor”.
Starea de catastrofă naţională, decretată pentru prima dată la 18 martie, permite menţinerea interdicţiei de deplasare pe timp de noapte şi instaurarea carantinei.
Chile a fost lovită dur de epidemie, înregistrând, la 18 milioane de locuitori, 179.436 de cazuri de contaminare declarate şi 3.362 de decese.
Modul în care a fost gestionată epidemia şi o controversă privind metodologia de numărare a deceselor legate de COVID-19 l-au costat funcţia pe ministrul sănătăţii, Jaime Manalich, care şi-a anunţat sâmbătă demisia. Locul său a fost luat de Enrique Paris, pediatru şi fost preşedinte al Ordinului medicilor, transmite Agerpres.
Ce măsuri a luat Chile, încă din 7 februarie
Chile a fost una din primele ţări latino-americane care a decretat o stare de urgenţă sanitară preventivă încă din 7 februarie. După câteva săptămâni au fost închise frontierele, au fost suspendate cursurile şcolare, restrânse deplasările şi aplicată o politică de depistare masivă a infectărilor.
Dar, spre deosebire de alte ţări latino-americane, Chile a optat nu pentru măsura de izolare generală a populaţiei, ci pentru carantine selective, în funcţie de focare.
Decizia a dat rezultate bune în cartierele înstărite, dar s-a dovedit mult mai puţin eficace în cele sărace.
(Editor: George Costiță)
