Copiatul ca strategie economică. Ce pățesc companiile germane din China
Companiile germane care activează în China încep să se teamă pentru poziţia lor. Sunt concurate serios de firme chinezeşti care au început să fabrice produse similare. Au fost ani buni în care afacerile germane au cunoscut succesul pe piaţa chineză. Know-how-ul german s-a impus, dar, acum, situaţia se schimbă.
Chinezii au privit de pe margine, au luat notiţe şi au ajuns acum la acelaşi nivel de dezvoltare. Statul comunist sprijină firmele pe toate palierele, inclusiv când vine vorba de reglementări. Beijingul dă semne că ar vrea să îndulcească situaţia, dar doar în anumite domenii: de exemplu, vrea să ridice din 2020 interdicţia care nu le permitea constructorilor auto străine să deţină mai mult de 50% într-o entitate de pe teritoriul statului comunist, în parteneriat cu firme chinezeşti. În primă fază, însă, doar pentru vehiculele comerciale. Chiar şi aşa, sunt companii germane din alte domenii care se declară deranjate: unele vor să se reinventeze, dar altele fie vor dispărea forţate de împrejurări, fie vor pleca de bună-voie.
China este cel mai mare exportator al lumii, în vreme ce Germania conduce acest clasament pe teritoriul Europei. În aceste condiţii, competiţia dintre cele două ţări - cu viziuni complet diferite - se joacă pe mai multe planuri. Companiile germane din China au început să se teamă, însă, de modul în care Beijingul caută să intervină în afacerile firmelor străine.
În noiembrie anul trecut, o asociaţie care reprezintă interesele companiilor germane în China ameninţa că multe firme se vor retrage din această ţară dacă guvernul chinez continuă să-şi arunce permanent un ochi în ograda investiţiilor străine. Raportul întocmit la acea vreme se referea la acele companii din afara Chinei care sunt obligate să activeze doar în parteneriat cu societăţi autohtone. În multe dintre acestea din urmă erau strecuraţi oameni care au legături strânse cu Partidul Comunist sau chiar sunt membri. Dar nu numai firmele care activează în China în sistem joint-venture au de suferit. Un producător german de echipamente de construcţii, prezent în China încă de la mijlocul anilor 90, nu şi-a făcut griji până acum din acest punct de vedere, pentru că este unic proprietar a două fabrici în două oraşe chinezeşti. Şi totuşi, se teme pentru poziţia sa. Afacerile au mers bine o perioadă. În urmă cu 10 ani, cele două fabrici generau venituri de peste 100 de milioane de euro. Din 2013 încoace, suma s-a redus la jumătate.
„La începutul acestor 20 de ani de activitate, eram singuri. Dar apoi, piaţa construcţiilor a crescut fulminant. A existat o cerere foarte mare şi, din acest motiv, multe companii chineze au început să construiască maşinării similare cu ale noastre”, spune Thomas Bauer, director executiv la Bauer.
Îngrijorările companiei germane sunt cunoscute în Berlin. De mai bine de 10 ani, Germania e locomotiva economică a Europei. Are firme care pun mare accent pe inovaţie şi a profitat din plin, mai mult decât alte ţări, de regulile comerţului şi de deschiderea spre competitivitate. Iar piaţa chineză era esenţială pentru succes.
A fost o lungă perioadă în care China a tot importat maşini şi diverse echipamente din Germania. Anul trecut, spre exemplu, cea mai puternică economie europeană a exportat în China aproape 5 milioane de autoturisme, de trei ori mai multe decât în Statele Unite.
Germania are un deficit comercial cu China de doar 14 miliarde de euro, pe când cel cu Statele Unite se ridică la aproape 350 de miliarde de euro. Beijingul vrea acum să schimbe acest model. Sub bagheta preşedintelui Xi Jinping, companiile chinezeşti au început să se se dezvolte mai repede decât se aştepta Germania. Au copiat modele de produse sau au căutat să încheie diverse achiziţii şi fuziuni pentru a avea acces la secretele de inovaţie. Iar partidul de la Beijing nu numai că încurajează această extindere, dar o şi sprijină - mai mult sau mai puţin la vedere.
„Competiţia se va desfăşura la un nivel tehnologic extrem de ridicat şi va trebui să muncim din greu. Cred că politicienii germani, dar şi cei europeni încă nu au înţeles acest lucru”, spune Thomas Bauer.
Planul Beijingului - denumit Made în China 2025 - reprezintă o strategie de dezvoltare prin care ţara vrea să devină numărul 1 în sectoare importante precum robotică, industrie aerospaţială şi producţie auto. Dominaţia industriei germane este ameninţată, îşi trăieşte poate ultimele clipe. Iar primele companiile germane care activează în China sunt primele care resimt acest pericol.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
