Emil Hurezeanu: „Avem în Europa mai multe crize decât putem să soluționăm”
Atentatele de vinerea trecută din Franța au lovit „lumea asta de bonomie, colocvialitate, convivialitate, pariziană de sfârșit de săptămână, liberalismul ăsta nepăsător al burghezilor care ies la cafenea, se duc la concert, pe când băieții obsedați, tineri, nervoși, cu Kalașnikov, cu grenade în jurul pieptului au cu totul altă agendă”, a spus Emil Hurezeanu.
„Lucrurile arată în așa fel încât sunt prea multe crize (...) Avem în Europa mai multe crize concomitente decât putem să soluționăm”, a adăugat el, amintin de criza din Ucraina, de criza războiului deschis din Orientul Apropiat, de criza „eșecului procesului de democratizare din Irak, Afganistan, până în Libia”, este o criză între Est și Vest, din nou - „una vrea Occidentul, inclusiv Statele Unite, alta, tot mai mult, părea să dorească Rusia”.
„Toate astea, împreună, agravează situația”, a arătat ambasadorul.
Emil Hurezeanu a vorbit și despre contextul în care au avut loc atacurile teroriste.
„Imigrația s-a transformat, cu moștenirea colonială a unor mari țări europene – Franța, Marea Britanie, în primul rând, toate aceste linii de ruptură între o linie și alta s-au manifestat în marile cartiere pariziene, de exemplu, de la marginea Parisului clasic, orașul luminilor, care este flancat, împachetat de banlieue-uri (cartiere periferice, n.r.), de mari cartiere de blocuri care la un moment dat arătau bine, veneau arabi, maghrebieni, locuitorii fostelor colonii, iar aici lucrurile au mers foarte prost. Criza economică cronică din mai multe țări occidentale a făcut ca diferențele dintre unii și alții să ducă și la revoltă. Nu suntem la începutul acestor tulburări. Nu suntem, mă tem, nici la sfârșitul lor”, a spus Emil Hurezeanu.
În ceea ce privește controalele impuse la frontiere, inclusiv în ceea ce-i privește pe cetățenii statelor membre, ambasadorul spune că acestea erau previzibile.
„Statele au reflexe securitare, cum spun francezii, reflexul oricărui stat agresat cu violența și în proporția înregistrată acum o săptămână în Franța e să se apere, scoți militarii, armata. (...)”, a spus Emil Hurezeanu.
Au fost declanșate mecanismele de solidaritate prevăzute și de Tratatul de la Lisabona. Franța a invocat articolul 42, paragraful 7, „care spune că, în anumite situații, țările intră într-o anumită rezonanță – întărirea controlului, Franța vrea ca povara ei imensă să fie oarecum purtată și de alți umeri, și când e vorba de eforturi militare, pentru că Franța este implicată în Siria, alături doar de Rusia, până una-alta”, a spus Emil Hurezeanu.
El a arătat că și percepția față de Rusia s-a schimbat în ultima săptămână: „Intră într-o nouă constelație, având în vedere situația, și aș spune că riscă. Ideea este în ce măsură paria de ieri, cum scriu ziarele americane despre Vladimir Putin, se va transforma în, așa cum scrie presa franceză sau cea americană, partenerul de putere sau aliatul nedorit politic”.
Emil Hurezeanu vorbește și de țările est-europene.
„Europenii de est se tem, sunt nedumeriți. Există această temere suplimentară a țărilor periferice. Marile puteri au încercat întotdeauna să controleze periferiile (...) Cred păstrarea busolei, care în cazul nostru nu indică întotdeauna nordul, ci Vestul, ne face să fim mai degrabă încrezători. Nu cred că situația de acum s-ar putea transforma într-un nou deal est-vest în care noi să cădem iarăși de partea proastă a lucrurilor. Cred că depinde și de noi”, a arătat ambasadorul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
