Mahmoud Abbas, întâmpinat ca un erou la Ramallah

Noul statut permite palestinienilor să dea Israelul în judecată la Curtea Penală Internaţională pentru colonizarea Cisiordaniei, pentru operaţiunile militare de la începutului anului 2009 sau pentru asasinarea fostului lor lider, Yasser Arafat, dacă testele vor dovedi că acesta a fost otrăvit cu poloniu.

Liderul Mahmoud Abbas consideră votul de la ONU drept certificatul de naştere al viitorului stat palestinian, în timp ce Statele Unite şi Israelul spun că noul statut va reprezenta un obstacol în calea negocierilor de pace în regiune.

Israelul ameninţă

Israelul a reacţionat imediat faţă de această victorie, anunţând 3000 de noi aşezări în coloniile din teritoriile palestiniene. S-au produs şi rupturi interne la nivel politic: formaţiunile israeliene de dreapta îi acuză pe palestinieni că sabotează procesul de pace, în timp ce opoziţia denunţă pasivitatea premierului Benjamin Netanyahu.

Reacţiile politicienilor şi analiştilor israelieni sunt de altfel polarizate în funcţie de liniile ideologice stabilite în campania premergătoare alegerilor legislative din 22 ianuarie. Cotidianul Israel Hayom, apropiat de premierul Benjamin Netanyahu, titra pe prima pagină: „Naţiunile Unite recompensează terorismul”.

Vicepremierul Sylvan Shalom a avertizat că va recurge la sancţiuni după decizia Adunării Generale ONU de conferire a statutului de stat observator Palestinei.

„Mahmoud Abbas nu a rămas fidel angajamentelor asumate de predecesorul său, Yasser Arafat, prin Acordurile de la Oslo (1993), care interziceau iniţiativele unilaterale. Încălcarea acestor acorduri oferă şi Israelului dreptul la iniţiative unilaterale precum aplicarea suveranităţii israeliene în teritorii”, a avertizat Shalom.

Chiar dacă o astfel de iniţiativă este improbabilă, Israelul ar putea bloca sistemul de colectare a taxelor în numele Autorităţii Palestiniene.

Votul de joi noapte

La ONU, joi noapte, au votat pro-Palestina 138 de state, împotrivă – nouă - şi s-au abţinut 41. Dintre aceste 41 face parte şi România. Israelul şi Statele Unite s-au opus iniţiativei palestinienilor, iar Marea Britanie şi Germania s-au abținut de la vot.

Data de 29 noiembrie nu a fost aleasă întâmplător. Cu exact 65 de ani înainte, ONU decidea împărţirea Palestinei în două teritorii: unul arab şi unul evreu. Planul a fost respins de ţările arabe, care au declanşat războiul. Arabii au fost înfrânţi, aşa că în 1947 a fost înfiinţat statul Israel. Palestinienii au rămas de atunci în două teritorii separate, Cisiordania şi Fâşia Gaza.

„România a votat abţinere la proiectul de rezoluţie propus şi a prezentat în cadrul unei intervenţii în sesiunea Adunării Generale argumentele pentru această poziţie. Totodată, s-a asociat declaraţiei prezentate de Uniunea Europeană privind contextul dezbaterii rezoluţiei”, se arată într-uncomunicat al Ministerului român de Externe.

În intervenţia sa, România a subliniat că decizia are la bază poziţia de principiu pe care o promovează consecvent, bazată pe dialog şi negocieri directe între părţi, în cadrul formatelor de reglementare recunoscute la nivel internaţional şi al acordurilor existente. „În baza aceleiaşi concepţii, România nu favorizează iniţiativele unilaterale, indiferent care ar fi partea iniţiatoare, întrucât acestea pot avea efecte contrare reluării negocierilor din procesul de pace”, precizează MAE.