China şi-a exprimat luni speranţa într-un acord de pace „durabil” care să pună capăt războiului în Ucraina, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a propus deschiderea unor negocieri directe între Kiev şi Moscova. În acelaşi timp, guvernul german a făcut apel la Moscova să adere la armistiţiul de 30 de zile, propus de Kiev şi lideri europeni, şi care urma să intre în vigoare de luni, înaintea oricăror discuţii de pace.
„Sperăm că părţile vizate vor continua să recurgă la dialog şi la negocieri pentru a ajunge la un acord echitabil, durabil şi constrângător, care să fie acceptabil pentru toate părţile implicate”, a afirmat Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, în cadrul unei conferinţe de presă.
În acelaşi timp, guvernul german a făcut apel la Moscova să adere la armistiţiul de 30 de zile, propus de Kiev şi lideri europeni, şi care urma să intre în vigoare de luni, înaintea oricăror discuţii de pace. Mai mult, ministrul de externe german Johann Wadephul, citat de EFE, a avertizat luni că, în cazul în care Rusia nu este dispusă să declare o încetare a focului de durată în Ucraina, care ar face posibile negocierile de pace, Moscova trebuie să se aştepte la mai multe sancţiuni, precum şi la livrări suplimentare de arme pentru Ucraina.
Germania cere Rusiei să accepte armistițiul înaintea negocierilor
Guvernul german insistă ca Rusia să accepte mai întâi armistiţiul de 30 de zile înainte de orice negocieri semnificative destinate să pună capăt războiului în Ucraina, transmite DPA.
Thorsten Frei, secretarul general al guvernului german, a declarat duminică seară la postul de televiziune ARD că un armistiţiu trebuie, în mod logic, să aibă loc înainte de a putea începe orice negocieri. Frei, membru al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a cancelarului Friedrich Merz, a declarat că evoluţiile recente au arătat că preşedintele rus Vladimir Putin nu a reuşit să respecte nici măcar propriile declaraţii de încetare a focului.
„În schimb, atacurile cu rachete s-au intensificat”, a spus responsabilul german. „Avem nevoie acum de un semn credibil al unei dorinţe autentice nu doar de a purta discuţii, ci a le face să reuşească”, a continuat Frei, subliniind că, fără un armistiţiu, discuţiile de joi de la Istanbul "nu ar avea sens".
Cancelarul Friedrich Merz, alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul britanic Keir Starmer şi premierul polonez Donald Tusk au susţinut sâmbătă, în cadrul vizitei lor la Kiev, apelul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski către Rusia privind un armistiţiu de 30 de zile, fără condiţii prealabile, începând de luni, 12 mai.
Ca răspuns, Putin a propus reluarea discuţiilor directe între Moscova şi Kiev, fără condiţii prealabile, la Istanbul, joi, afirmând că acestea ar putea duce la un armistiţiu, sugerând că respinge iniţiativa propusă de Kiev şi liderii europeni. Zelenski a reacţionat imediat, transmiţând prin platforma X: „Îl voi aştepta pe Putin în Turcia joi. Personal. Sper că de data aceasta ruşii nu vor 'căuta scuze'”.
Amenințări cu sancțiuni la adresa Rusiei
„Moscova nu ar trebui să subestimeze faptul că Occidentul este acum dispus să exercite multă presiune”, a afirmat ministrul Wadephul la sosirea sa la reuniunea aşa-numitului Grup de la Weimar, format din Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania, Regatul Unit şi UE, la Londra.
Ministrul noului guvern german, condus de conservatorul Friedrich Merz, a subliniat că există un impuls în acest moment care ar putea însemna „că Europa revine în sfârşit la o situaţie în care să domnească pacea”, dar că, pentru a se întâmpla aceasta, „Rusia ar trebui să acţioneze”.
„Germania aşteaptă acum o încetare a focului din partea Rusiei şi apoi dorinţa de a negocia”, a spus el, avertizând că, în caz contrar, ţările europene sunt în măsură să pună în aplicare sancţiuni suplimentare şi că, potrivit informaţiilor sale, „hotărârea” SUA este, de asemenea, puternică în această privinţă.
Zelenski așteaptă un răspuns, în timp ce Rusia continuă atacurile
Ucraina susţine însă că atacurile ruseşti au continuat luni după intrarea în vigoare a armistiţiului propus de Europa, Rusia lansând în noaptea de duminică spre luni 108 drone asupra mai multor regiuni ucrainene, conform agenţiilor internaţionale de presă.
De duminică, ora locală 23:00 şi până la 08:30 (05:00 GMT), „55 de drone Shahed au fost doborâte în estul, nordul, sudul şi centrul ţării”, au indicat Forţele aeriene ucrainene, adăugând că alte 30 de drone au fost pierdute pe radare şi nu au provocat pagube. O femeie a fost rănită în cursul nopţii trecute în urma unui atac cu dronă în oraşelul portuar Bilhorod-Dnistrovski din regiunea Odesa, a declarat guvernatorul regional.
Rusia a lansat, de asemenea, bombe glisante asupra unor ţinte din Harkov (nord-est) şi din regiunea Sumî (nord), au indicat forţele aeriene ucrainene. Compania feroviară ucraineană a declarat că o dronă rusească a atacat un tren de marfă civil în Doneţk (est), rănindu-l pe mecanic.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmase duminică seară că oferta de încetare a focului rămâne pe masă şi că încă aşteaptă un răspuns din partea Moscovei.
Editor : M.I.
