Stratfor: România și Bulgaria vor deveni din ce în ce mai implicate în criza refugiaților și în disputa cu Rusia

Președintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, în vizită în România, februarie 2015 FOTO: presidency.ro

În criza refugiaților, eforturile ambelor țări de a intra în zona Schengen se vor lovi de măsurile celorlalte state membre UE de a limita libertatea de mișcare, dar și de un sentiment naționalist în creștere în Europa. În Europa Occidentală, imigranții bulgari și români ar putea fi percepuți ca reprezentând o amenințare la fel de mare ca cea a refugiaților, explică agenția de analize.

Iar pe măsură ce disputa Rusia-Occident va evolua, România și Bulgaria vor continua să accepte consolidarea militară a Occidentului, deși Sofia își va menține legăturile cu Moscova, spun analiștii de la Stratfor. România și Bulgaria par să fie gata să devină actori mai importanți în această criză, ca și, posibil, în criza refugiaților.

Acum, ca și în trecut, România și Bulgaria vor fi atrase ca într-un vârtej în evoluțiile politice și de securitate din Europa, Rusia și Turcia, iar rolul lor ar putea crește, conchid analiștii de la Stratfor.

România și Bulgaria au o istorie lungă în ceea ce privește influența din partea țărilor vecine mai mari și mai puternice, scrie Stratfor, amintind de imperiile austro-ungar și otoman și de dominația sovietică. Acum, ambele țări sunt din nou prinse în mijlocul unor conflicte și crize între aceste puteri, în special în criza refugiaților dintre Europa și Turcia și în conflictul ucrainean dintre Rusia și Occident. România și Bulgaria vor face eforturi pentru a-și promova propriile interese în aceste situații, dar, ca și în trecut, mai mult vor reacționa decât să determine propriu-zis niște rezultate, scrie site-ul de analize.

Potrivit Stratfor, atât România, cât și Bulgaria și-au revenit destul de repede de pe urma crizei, pentru că nu fac parte din zona euro, însă corupția și ritmul lent al reformelor le-au împiedicat să-și atingă obiectivul intrării în Schengen.

Până acum, criza refugiaților nu au afectat cu adevărat România și Bulgaria, niciuna dintre țări nefiind pe ruta refugiaților. Cele două țări vor primi refugiați potrivit cotelor repartizate de UE, dar numărul lor e nesemnificativ. Totuși, rutele de imigrație s-ar putea schimba și ar putea include Bulgaria și România, mai ales dacă acordul dintre Turcia și UE nu funcționează. Într-o asemenea situație, sensibilitățile etnice și religioase ale Bulgariei la criza refugiaților vor fi mai mari, din cauza minorității turce mai ample și a populației mai mici comparativ cu cea a României. Premierul bulgar Boiko Borisov, care nu dorește ca țara sa să figureze pe noua rută a refugiaților, face planuri împreună cu Macedonia pentru a organiza operațiuni tereste și aeriene de securizare a granițelor, explică Stratfor.

În ceea ce privește conflictul din Ucraina, atât România, cât și Bulgaria sunt îngrijorate de activitățile Rusiei în țara vecină, dar și în alte locuri din fostul spațiu sovietic și se tem că un potențial conflict ar putea ajunge la granițele lor. În aceste condiții, România și Bulgaria au devenit o parte importantă a activităților NATO de pe flancul estic. Cu toate acestea, din cauza legăturilor culturale și istorice mai puternice, dar și a dependenței energetice, Sofia este mai deschisă către Moscova decât Bucureștiul. Pe de altă parte, România are un conflict politic direct cu Rusia în Moldova, pentru influență, în timp ce în privința importurilor de gaze depinde mai puțin de Moscova, arată Stratfor. Iar oligarhii și anumiți politicieni bulgari au, în general, legături mai strânse cu Rusia decât omologii lor din România.

Criza ucraineană a făcut însă ca România și Bulgaria să fie mai insistente în promovarea securității lor. Și-au strâns legăturile cu Kievul, iar președintele Petro Poroșenko a discutat cu omologii lui din România și Bulgaria despre formarea unei brigăzi comune, ceea ce, scrie Stratfor, le-ar da României și Bulgariei un rol mai activ în criza ucraineană.