Înaintea alegerilor parlamentare de duminică, 28 septembrie, în Republica Moldova se răspândesc, prin intermediul internetului, videoclipuri trucate cu ajutorul inteligenţei artificiale şi acuzaţii nefondate la adresa preşedintei Maia Sandu, ceea ce - apreciază miercuri AFP, citând opiniile unor analişti - transformă ţara într-un teren de antrenament pentru dezinformarea rusească, în cadrul războiului informaţional al Moscovei împotriva Europei, scrie Agerpres.
Scrutinul este considerat vital pentru viitorul Republicii Moldova, care are în faţă două căi: una către aprofundarea relaţiilor cu Uniunea Europeană şi alta către revenirea în orbita Rusiei, după ce şi-a obţinut în 1991 independenţa faţă de fosta Uniune Sovietică.
Până acum, majoritatea sondajelor arată că Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) al şefei statului, formaţiune pro-europeană aflată la putere din 2021, este cel mai bine cotat, dar are de purtat o bătălie grea.
Acuzații
Maia Sandu a acuzat Kremlinul de „un amestec fără precedent” în alegeri şi de finanţarea cu „sute de milioane de euro” a cumpărării de voturi şi a influenţării electoratului prin dezinformări.
În urmă cu câteva săptămâni, un videoclip „deepfake”, contrafăcut cu instrumentul de inteligenţă artificială Luma AI - o prezenta pe preşedintă interpretând o piesă rap în rusă, cu versuri în care o descriau ca pe o conducătoare ineficientă.
Acesta a fost doar unul din multele conţinuturi înşelătoare de pe internet, dintr-o campanie de dezinformare cunoscută sub numele de Operaţiunea Overlord sau Matrioşka - păpuşa rusească în care se ascund alte păpuşi, succesiv tot mai mici, arată comunitatea online Antibot4Navalny.
Sandu a fost acuzată fără nicio bază şi de schizofrenie, iar PAS - de fraudarea alegerilor.
Pe Telegram circulă afirmaţii în rusă conform cărora liderii europeni vor să o folosească pe preşedintă pentru declanşarea unui război în Republica Moldova, impunerea unei dictaturi şi trimiterea moldovenilor pe front, împotriva forţelor ruse cu care luptă Ucraina vecină.
Mai multe anchete au indicat implicarea rusească în aceste campanii.
Antibot4Navalny a pus la dispoziţia AFP numeroase dovezi de dezinformare răspândită de canale de Telegram cu orientări aliniate cu Kremlinul, apoi preluate de influenceri pe TikTok şi pe conturi asemănătoare unor boţi (roboţi de internet) pe X.
Unele mesaje în engleză pe X imită organizaţii media străine, cum ar fi AFP sau BBC, şi par să vizeze un public internaţional, inclusiv pe cei peste un milion de cetăţeni moldoveni din diaspora.
Rețea secretă finanțată de Rusia
Săptămâna aceasta, BBC şi-a publicat concluziile despre o reţea secretă finanţată de Rusia care încearcă să perturbe alegerile: reţeaua are legături cu politicianul pro-rus fugar Ilan Şor şi se pare că a plătit cetăţeni moldoveni pentru a difuza propagandă rusească, generând mesaje false vizualizate de milioane de ori.
Ziarul de Gardă a dezvăluit la începutul lui septembrie că un grup legat de Şor coordonează sute de activităţi prin grupuri secrete pe Telegram, pentru a crea o avalanşă de propagandă anti-UE pe TikTok şi Facebook. Militanţii au fost instruiţi online de rusofoni timp de câteva luni, a arătat ancheta respectivă; mulţi dintre aceştia au fost ulterior recrutaţi ca trolli (provocatori online) plătiţi de Moscova.
Unii experţi consideră că astfel de dezvăluiri nu reprezintă decât o mică parte dintr-o reţea mult mai vastă coordonată de Rusia împotriva Republicii Moldova şi în ultimă instanţă a Europei.
„Din nefericire, Republica Moldova a devenit un teren de antrenament pentru războiul informaţional al Kremlinului în Europa de Est”, apreciază cercetătorul Nicolae Ţîbrigan de la Academia Română.
Aceste campanii ruseşti de dezinformare, expuse şi în România, urmăresc - conform opiniilor unor experţi - atât apropierea Republicii Moldova de Rusia, cât şi destabilizarea Uniunii Europene.
„Obiectivul nu este doar manipularea câtorva voturi, ci erodarea încrederii în procesul democratic”, declară profesorul de diplomaţie digitală Corneliu Bjola de la Universitatea Oxford.
Un purtător de cuvânt al Meta, compania care deţine reţeaua Facebook, a declarat că aceasta „monitorizează situaţia”. „Am perturbat deja marea majoritate a activităţii neautentice identificate în aceste rapoarte”, a susţinut el într-un e-mail către AFP.
TikTok nu a răspuns solicitării de a comenta.
Notă. Un comunicat ulterior al Tik Tok arată că acesta ar fi răspuns cu informații de background Agenției France Presse, însă ele nu au fost inserate cu citat în text. Ele pot fi regăsite în articolul publicat de France24.
Editor : Sebastian Eduard
