Moscova salută faptul că limba rusă a redobândit statutul de „limbă de comunicare interetnică” în Republica Moldova și transmite Occidentului să nu se implice în „treburile statului suveran moldovenesc”, a anunțat Ministerul rus de Externe, potrivit publicației Independent.md, care preia TASS. Curtea Constituțională din Republica Moldova a anulat în 2018 acest statut, ca urmare a unei sesizări a Partidului Liberal.
Reprezentantul oficial al MAE rus, Maria Zaharova, a subliniat faptul că, în pofida faptului că în 2018 limba rusă a fost lipsită de statutul de „limbă de comunicare interetnică” și mass-media de limbă rusă a fost limitată în difuzare, cererea pentru limba rusă în Republica Moldova nu a scăzut.
„Într-o măsură sau alta, limba rusă este vorbită de 80% din populația țării, inclusiv etnici ruși, moldoveni, ucraineni, găgăuzi, evrei, reprezentanți ai altor naționalități. Problema limbii ruse este importantă în contextul soluționării transnistrene. În acest sens, decizia Parlamentului moldovean are o importanță deosebită în pentru stabilitatea internă a republicii”, a subliniat Zaharova, potrivit Independent.md.
Ea a atras atenția și asupra declarațiilor venite din partea UE și a României cu privire la deciziile recente ale Parlamentului de la Chișinău.
„La început, reprezentantul oficial al UE de la Bruxelles i-a acuzat pe parlamentarii moldoveni de faptul că proiectele de lege au fost introduse pe ordinea de zi în grabă și în mod netransparent, iar votarea s-a făcut fără respectarea procedurilor parlamentare în vigoare și cu sprijinul persoanelor implicate în acte de corupție”, a susținut Zaharova. Parlamentarii moldoveni au fost criticați și de reprezentantul oficial al UE la Chișinău, sugerând că adoptarea legilor va avea o consecință negativă asupra asistenței financiare a republicii. Aceeași atitudine a demonstrat-o și MAE al României, scrie Independent.md.
„Facem apel către partenerii noștri occidentali să renunțe la politica standardelor duble de impunere a unor decizii politice avantajoase lor în detrimentul intereselor cetățenilor moldoveni, și la implicarea în treburile statului suveran moldovenesc”, a subliniat Zaharova.
Independent.md menționează că Uniunea Europeană și România au reacționat la felul cum au fost votate în Parlamentul de la Chișinău un set de legi controversate. Potrivit unui comunicat de presă al Serviciului European de Acțiune Externă, legile votate, inclusiv cea cu privire la limitările prerogativelor prezidențiale prin trecerea SIS-ului din subordinea Președinției în cea a Parlamentului, au fost adoptate fără a fi respectate procedurile parlamentare necesare.
Limba rusă devine „limbă de comunicare interetnică” în R. Moldova
Parlamentul de la Chişinău a votat pe 16 decembrie proiectul de lege cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Limba rusă devine astfel „limbă de comunicare interetnică”.
Potrivit proiectului de lege aprobat, Republica Moldova trebuie să asigure condiţiile necesare pentru utilizarea şi dezvoltarea limbii ruse ca „limbă de comunicare interetnică” în Republica Moldova. În această calitate, limba rusă urmează să fie folosită pe teritoriul Republicii Moldova alături de limba de stat.
Activităţile de secretariat în organele puterii de stat şi administraţiei publice se vor efectua în limba de stat (limba moldovenească). La solicitare, se va asigura traducerea în limba rusă. Actele oficiale ale organelor puterii de stat şi administraţiei publice se vor întocmi şi se vor adopta în limba de stat, urmând să fie traduse în limba rusa, iar în Uniunea Teritorială Autonomă Găgăuzia se vor traduce şi în limba găgăuză.
Editor : Bogdan Păcurar
