Un focar de legioneloză în oraşul Rzeszow din sudul Poloniei, aflat în apropierea graniţei cu Ucraina, a ucis până acum 5 persoane. Autorităţile încearcă să găsească sursa infecţiei bacteriene, despre care cred că se află în alimentarea cu apă, relatează Reuters, citată de News.ro.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cea mai frecventă formă de transmitere a bacteriei este inhalarea aerosolilor contaminaţi care se produc în momentul unor jeturi de apă sau a unor vapori din surse de apă contaminate.
Cea de-a cincea victimă din Rzeszow este o femeie în vârstă de 79 de ani, a spus Grzegorz Materna, directorul Spitalului orăşenesc din Rzeszow, pentru agenţia de ştiri de stat PAP.
„Era o pacientă cu mai multe boli, inclusiv cancer... Testele au confirmat prezenţa bacteriei”, a spus Materna.
Legioneloza sau boala legionarilor, cauzată de bacteria legionella, poate duce la o formă severă de pneumonie.
Bacteria a fost depistată în cazul a 76 de pacienţi internaţi în Rzeszow şi în zona înconjurătoare, a relatat joi PAP.
Primarul din Rzeszow, Konrad Fijolek, a declarat că autorităţile testează mostre de apă pentru legionella şi că rezultatele vor fi cunoscute luni.
Între timp, oraşul Rzeszow, aflat la mai puţin de 200 de kilometri de oraşul Liov din vestul Ucrainei, a crescut la maximum nivelurile de clor, raze UV şi ozon folosite pentru tratarea apei. Sistemul de apă va fi, de asemenea, filtrat şi dezinfectat, a precizat Fijolek.
Ministerul Sănătăţii a declarat joi dimineaţa că a fost formată o echipă de criză sub conducerea ministrului sănătăţii, Katarzyna Sojka, pentru a analiza epidemia.
Rzeszow este o destinaţie unde poposesc numeroşi oficiali străini care călătoresc spre sau dinspre Ucraina, în special cu trenul.
Potrivit Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), rata de deces în rândul pacienţilor care fac boala legionarilor este de aproximativ 5-10 %. Nu toate persoanele expuse la legionella dezvoltă boala, riscul de a se îmbolnăvi din cauza bacteriei legionella fiind mai mare în cazul celor cu boli subiacente, al fumătorilor şi al persoanelor în vârstă. Simptomele debutează în general între a doua şi a zecea zi de la infectare, însă, în cazuri rare, pot trece şi trei săptămâni până la apariţia lor. Printre primele simptome se numără de obicei febra, frisoanele, durerile de cap şi durerile musculare, urmate de o tuse seacă şi de dificultăţi de respiraţie care pot avansa rapid spre pneumonie severă. În jur de o treime din pacienţi au şi diaree sau vomă, iar la aproximativ jumătate din pacienţi apar stări de confuzie sau delir. Majoritatea pacienţilor trebuie să fie spitalizaţi şi trataţi cu antibiotice adecvate. Pentru diagnosticare trebuie realizate teste de laborator specifice.
Există risc de infecţie oriunde se pot crea picături fine de apă (aerosoli), de exemplu la duşuri şi robinete, unităţi spa/căzi cu bule de aer, turnuri de răcire şi condensatoare prin evaporare utilizate pentru aerul condiţionat, fântâni ornamentale, în special cele instalate în interior, vitrine frigorifice cu sistem de umidificare şi alte dispozitive cu pulverizare fină sau sistemele de irigare cu care sunt prevăzute furtunurile de grădină utilizate pentru udarea plantelor.
Editor : M.B.
