Mulţi ucraineni privesc cu scepticism promisiunile preşedintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, de a încheia rapid un acord de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina, care durează de aproape trei ani, relatează Reuters.
„Nu-mi pun nicio speranţă în el. În cele din urmă, totul depinde de noi”, a declarat Liudmila Paribus, o studentă de 20 de ani, în centrul Kievului.
Această neîncredere este împărtăşită de numeroşi ucraineni, precum Marharita Deputat, o manageră de vânzări de 29 de ani, care a spus: „Soarta noastră este în mâinile noastre. Nu putem conta pe nimeni altcineva”.
Hanna Horbaciova, în vârstă de 55 de ani, proprietara unei brutării din Dnipro, a fost nevoită să-şi părăsească casa din regiunea Doneţk acum un deceniu, când au început luptele între guvernul ucrainean şi miliţiile susţinute de Rusia. Ea a fost obligată să se mute din nou în 2022, când brutăria familiei din Toreţk a fost distrusă de bombardamente.
„Nu mă bazez pe un sfârşit negociat al conflictului. Putin nu se va opri la regiunile Doneţk, Zaporijia sau Dnipropetrovsk. Va merge mai departe”, a spus Horbaciova.
Cu toate acestea, ea consideră că Trump are o şansă de a deveni „o icoană a păcii globale” dacă reuşeşte să îşi respecte promisiunile.
„Trump are oportunitatea de a intra în istorie ca salvator al unei mari naţiuni,” a spus ea.
Un sondaj realizat în decembrie de compania Gradus Research arată că peste o treime dintre ucraineni cred că războiul s-ar putea încheia până la sfârşitul anului 2025, în creştere faţă de un sfert cu şase luni mai devreme. Cu toate acestea, 31% dintre respondenţi cred că războiul va dura „ani de zile,” iar alţi 31% spun că este greu de spus.
Provocările unui posibil acord de pace
Poziţiile de negociere ale părţilor aflate în conflict rămân însă foarte îndepărtate. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă asupra unei invitaţii clare la NATO, văzută drept cea mai bună garanţie împotriva agresiunii viitoare a Rusiei. Pe de altă parte, Putin a declarat că este deschis să discute un acord de încetare a focului, dar exclude concesii teritoriale majore şi cere ca Ucraina să renunţe la ambiţiile de aderare la NATO.
Acordurile de pace anterioare, precum cele de la Minsk din 2014-2015, au eşuat rapid din cauza acuzaţiilor reciproce de încălcări, subliniind riscurile şi dificultăţile unui nou pact.
„Nimic nu ar funcţiona mai eficient decât invitarea Ucrainei în NATO,” a declarat fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko.
În timp ce luptele continuă pe frontul de est, unde armata ucraineană încearcă să reziste avansului rusesc, experţii avertizează că orice acord de pace ar fi greu de implementat şi de menţinut.
„Toate încetările focului cu Rusia pe care le-am trăit nu au durat mai mult de cinci minute,” a declarat Roman Kostenko, fost comandant al forţelor speciale şi actual parlamentar.
Editor : A.C.
