Autoritățile ruse au dat-o în urmărire pe prim-ministra guvernului Estoniei, Kaja Kallas, precizând că ea este „urmărită într-un dosar penal” fără să precizeze pentru ce infracțiuni este cercetată. Pe lângă șefa guvernului de la Talinn, rușii i-au mai dat în urmărire și pe un secretar de stat și pe ministrul culturii din Lituania, Simonas Kairis.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a explicat că cei trei sunt „ostili Rusiei”, fiind „răspunzători de decizii care sunt de facto o insultă la adresa istoriei şi persoane care întreprind acţiuni ostile împotriva memoriei istorice, a ţării noastre”.
Agenţia de stat rusească TASS afirmă, citând o sursă neidentificată din domeniul securităţii, că oficialii respectivi sunt învinuiţi de „distrugerea şi degradarea unor monumente ale soldaţilor sovietici” din cel de-Al Doilea Război Mondial. Uniunea Sovietică a invadat și anexat cele trei state baltice în 1940, a deportat în masă cetățeni, iar președinții Letoniei și Estoniei au fost uciși în lagăre în Siberia.
În ultimii ani, în statele baltice au fost demolate mai multe monumente moştenite de la fosta Uniune Sovietică - gesturi care au marcat respingerea perioadei în care Estonia, Letonia şi Lituania au fost anexate de URSS.
Cele trei ţări, acum membre ale Uniunii Europene şi NATO, au relaţii tensionate cu Rusia, iar pe teritoriile lor încă există o minoritate rusă semnificativă - majoritatea rușilor au venit în țările baltice în timpul dominației sovietice. Dezacordurile s-au intensificat după ce Rusia a invadat Ucraina: balticii susţin activ Ucraina şi se consideră ameninţaţi real de atacuri din partea ruşilor.
Săptămâna trecută, ministerul de externe rus i-a convocat pe însărcinaţii cu afaceri eston, leton şi lituanian, acuzând ţările lor că „sabotează” alegerile prezidenţiale care urmează să aibă loc în Rusia în martie, refuzând să asigure securitatea secţiilor de votare din ambasadele ruse la Tallinn, Riga, respectiv Vilnius.
În ianuarie, după ce preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a făcut un turneu în cele trei state baltice, Letonia şi Estonia au renunţat la acordurile cu Rusia privind asistenţa juridică, pe motiv că ruşii au atacat Ucraina.
În aceeaşi lună, Estonia a refuzat să îi înnoiască permisul de şedere conducătorului bisericii ortodoxe estone subordonate Patriarhiei Moscovei, care este cetăţean rus, apreciind că acesta prezintă un risc pentru securitatea naţională.
Editor : Adrian Dumitru
