Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc miercuri că vor să facă să eşueze acordul intermediat şi anunţat marţi de SUA, care ar trebui să ducă, în anumite condiţii, la un armistiţiu în Marea Neagră şi la un moratoriu asupra atacurilor care vizează infrastructuri energetice.
Miercuri dimineaţă, cele două ţări implicate în conflict au denunţat atacurile efectuate în timpul nopţii de fiecare tabără.
După discuţii diplomatice în Arabia Saudită de duminică până marţi, în care SUA au negociat separat cu delegaţiile rusă şi ucraineană, a fost anunţat un acord privind un armistiţiu viitor în Marea Neagră şi reactivarea unui acord care să permită transporturile comerciale maritime în această zonă. Moscova a stabilit însă condiţii drastice pentru punerea sa în aplicare, şi anume ridicarea anumitor sancţiuni împotriva Rusiei adoptate ca urmare a invadării Ucrainei, care durează de mai bine de trei ani, informează EFE, potrivit Agerpres.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat miercuri noile atacuri ruseşti cu „117 drone" explozive din timpul nopţii, apreciind că ele sunt „un semnal clar" că Moscova nu doreşte „o pace veritabilă".
Un „număr semnificativ" de aparate au fost „doborâte", a continuat el, raportând că au fost avariate „case, magazine şi infrastructură civilă" în regiunea Sumî (nord), iar o companie a fost lovită în Krivoi Rog (Krivîi Rih) din centrul ţării.
Prin urmare, Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor săi să pună "presiune" asupra Kremlinului, cerând în special "mai multe sancţiuni din partea Statelor Unite", al cărei preşedinte, Donald Trump, a început o apropiere de Moscova după preluarea mandatului.
De partea rusă, Ministerul Apărării a acuzat Ucraina că a lansat atacuri asupra unor obiective energetice.
„În pofida declaraţiei publice a lui Zelenski de acceptare a acordurilor ruso-americane (...), regimul de la Kiev şi-a continuat atacurile", a acuzat Ministerul Apărării de la Moscova.
La finalul negocierilor din Arabia Saudită, Casa Albă a emis două comunicate separate privind moratoriul asupra atacurilor care vizează infrastructuri energetice, fără a menţiona însă o dată sau condiţii pentru intrarea sa în vigoare.
În comunicatele SUA se afirmă că părţile au convenit "să dezvolte măsuri pentru implementarea (...) acordului privind interzicerea loviturilor împotriva instalaţiilor energetice" în cele două ţări.
Moscova susţine că nu a mai lovit astfel de obiective ucrainene după data de 18 martie şi o convorbire telefonică între preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin, în care liderul de la Kremlin a respins propunerea americană de armistiţiu total şi necondiţionat acceptată de Kiev.
Kievul spune că afirmaţiile Moscovei sunt false, dar totuşi nu a publicat o listă cu obiective energetice care ar fi fost lovite de forţele ruse.
Din punctul de vedere al Ucrainei, Rusia trage de timp refuzând o încetare a focului pentru a-şi spori avantajul militar pe teren.
„Cred că Rusia vrea să pună capăt (războiului), dar s-ar putea să tragă de timp ", a recunoscut marţi, într-un interviu, preşedintele american Donald Trump.
În ceea ce priveşte Marea Neagră, Kremlinul a declarat că este în contact cu Washingtonul pentru a obţine punerea în aplicare a acordului de marţi privind încetarea ostilităţilor şi reactivarea unei iniţiative care să permită navigaţia comercială, din care Rusia s-a retras în vara anului 2023.
Rusia cere ridicarea sancţiunilor bancare şi a celor care privesc asigurările adoptate de Occident şi care împiedică de facto exporturile ruseşti de cereale şi îngrăşăminte pe mare.
În 2023, Moscova s-a retras din acordul încheiat sub egida ONU şi a Turciei care a permis Ucrainei să îşi exporte producţia agricolă pe Marea Neagră. Rusia a estimat, la acel moment, că Occidentul nu s-a ţinut de cuvânt prin neridicarea sancţiunilor menţionate. De atunci, Ucraina a înfiinţat un coridor maritim care îi permite să facă comerţ, dar porturile şi navele sale sunt atacate în mod regulat.
La finalul rundei de negocieri ale căror rezultate rămâne incerte, Kremlinul s-a declarat mulţumit de apropierea sa de SUA după revenirea la putere a lui Donald Trump.
„Suntem mulţumiţi de modul pragmatic şi constructiv în care se desfăşoară acest dialog", a comentat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, menţionând contacte "cu adevărat intense" în desfăşurare.
Confruntat cu această apropiere ruso-americană, care îngrijorează Kievul şi Europa, preşedintele francez Emmanuel Macron îl va primi miercuri seară pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la Palatul Elysee pentru a "pregăti" summitul de joi de la Paris al ţărilor din "coaliţia celor dispuşi" să ofere garanţii de securitate Ucrainei.
Editor : A.R.
