Rusia rămâne deocamdată la discursul diplomatic, după evoluțiile din Belarus. Deși îl susține în continuare pe Aleksandr Lukașenko, Moscova nu poate ignora valul uriaș de contestare. Șeful diplomației ruse recunoaște că au fost probleme la scrutinul prezidențial, dar avertizează că Moscova nu va tolera ceea ce el numește „amestec extern” în criza din Belarus.
Avertismentul vine în ziua în care liderii europeni au discutat despre situația din Belarus în cadrul unui summit extraordinar și au ajuns la concluzia că nu pot recunoaște rezultatul alegerilor din Belarus, pentru că a fost vorba despre un scrutin incorect. În plus, vor impune sancțiuni acelor responsabili din Belarus care se fac vinovați de fraudarea alegerilor și de reprimarea protestelor post-electorale.
Pe de altă parte, Kremlinul a transmis miercuri că nu este nevoie ca Rusia să ajute Belarusul militar sau în alt fel şi că nici Belarusul nu vede nevoia unui astfel de sprijin din partea Moscovei.
Este un discurs echivoc, care reflectă dilema în care se află Moscova.
Kremlin: Nu este nevoie ca Rusia să ajute militar Belarusul
Într-o teleconferinţă cu jurnaliştii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat puteri străine, fără a le numi, de amestec în afacerile interne din Belarus şi a spus că o astfel de interferenţă este inacceptabilă.
Dar în același timp, el a declarat că situaţia din Belarus este o chestiune internă care ar trebui rezolvată de belaruşii înşişi, relatează Agerpres.
Declarația de la Kremlin vine în contextul în care Belarusul ceruse zilele trecute sprijin militar președintelui Vladimir Putin, iar Aleksandr Lukașenko susținea că a primit chiar un răspuns favorabil.
Serghei Lavrov: Alegerile nu au fost organizate perfect
Și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avertizat miercuri în privința tentativelor de amestec extern în Belarus care ar avea obiective geopolitice. În opinia sa, manifestaţiile din această ţară împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko sunt „o luptă pentru spaţiul postsovietic”, dar recunoaște, pe de altă parte, că alegerile n-au fost organizate perfect.
„Nu spune nimeni că alegerile au fost organizate perfect, cu siguranță nu a fost așa. Și sunt suficiente dovezi în sensul acesta. Chiar și autoritățile din Belarus și conducerea din Belarus au recunoscut situația, iar acum încearcă să se implice într-un dialog cu cetățenii care protestează față de ceea ce ei consideră o încălcare a drepturilor lor. Dar vreau să sfătuiesc pe toată lumea să nu se folosească de această situație. (...) Suntem îngrijorați de o tentativă de a folosi dificultățile interne cu care se confruntă poporul și conducerea din Belarus ca justificare pentru o eventuală implicare în evenimentele de acolo. Cineva din afară vrea să facă acest lucru”, susține șeful diplomației de la Moscova.
Moscova acuză „ingerințe” externe în scop geopolitic
„Nimic din ce se aude acum dinspre capitalele europene, mai ales dinspre ţările baltice, Polonia şi Parlamentul European, nu este despre Aleksandr Lukaşenko, despre drepturile omului sau democraţie. Este vorba numai despre geopolitică”, a spus Lavrov într-o declaraţie acordată postului rus de televiziune Rossia-1.
„Ne îngrijorează încercarea de a profita de dificultăţile interne prin care trec Belarusul, poporul belarus şi liderii săi pentru a se amesteca (în afacerile interne). Şi nu doar de a se amesteca, ci de a impune belaruşilor ordinea pe care actorii externi o consideră adecvată”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse, după care a reluat discursul Kremlinului că „ceea ce se întâmplă în Belarus este o problemă internă a acestei ţări. Considerăm că trebuie făcut tot ce este necesar pentru a crea condiţiile care să permită menţinerea situaţiei în cadrul legal pentru a permite dialogul necesar”, a mai spus Lavrov.
El s-a declarat convins că în înțelepciunea sa, poporul acestei ţări „nu se va lăsa manevrat de cei care au nevoie de el doar pentru a domina acest spaţiu geopolitic şi a promova logica distructivă a alegerii între Europa şi Rusia” și a amintit în context de protestele din Ucraina, despre care a spus: „Am văzut deja care a fost rezultatul” (n.r. - anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, după protestele pro-europene din 2013).
Dilema lui Putin în Belarus
Astfel, manifestaţiile din Belarus şi fragilizarea puterii preşedintelui Alexandr Lukaşenko îl confruntă pe preşedintele rus Vladimir Putin cu un calcul complex asupra strategiei pe care să o adopte în faţa unei mişcări ce nu este antirusească şi într-un moment în care Rusia însăşi traversează o perioadă politică delicată, arată o analiză a AFP, preluată de Agerpres.
„Ruşii nu prea ştiu pe ce picior să danseze. Ei au ajuns la concluzia că Lukaşenko reprezintă fără îndoială un impas, dar ar fi stânjenitoare pentru ei o soluţionare a crizei în stradă. Ei trebuie aşadar să instituie un proces asupra căruia să deţină controlul”, spune Gustav Gressel, membru al grupului european de reflecţie ECFR.
Se poate repeta scenariul din Ucraina?
Manifestaţiile din Belarus nu au deocamdată conotaţia antirusească a celor care în 2014 au înlăturat guvernul prorus de la Kiev şi au determinat Rusia să invadeze peninsula Crimeea în numele apărării populaţiilor rusofone din Ucraina şi să susţină separatiştii pro-ruşi din estul acestei ţări. Acesta este un element-cheie care îi face pe analiştii să nu privilegieze reeditarea scenariului ucrainean în Belarus.
„Situaţia este total diferită” şi, mai mult, este diferită în Rusia, unde Vladimir Putin, cu popularitatea erodată, se confruntă cu manifestaţii în Extremul Orient rus după arestarea unui guvernator regional luna trecută, remarcă Anna Maria Dyner, cercetătoare la Institutul polonez pentru Afaceri Internaţionale (PISM).
Moscova a reacţionat deocamdată cu calm şi moderaţie în faţa acestor proteste.
În Belarus, limba rusă este vorbită pe ansamblul ţării, nu există sentimente antiruseşti în societate şi Rusia doreşte ca acest lucru să rămână aşa, arată Maria Dyner.
Rusia caută soluții
Dar nici Lukaşenko nu este văzut ca un sfânt de către Kremlin, aminteşte la rândul său Gustav Gressel. „Chiar sub Lukaşenko, Putin nu reuşea să obţină ce dorea” în Belarus, confirmă analistul britanic Nigel Gould-Davies. Ruşii „nu mai sunt căsătoriţi cu Lukaşenko, ei tatonează”, însă „nu sunt deloc pasivi”, mai constată acesta.
Sunt precauţi, pentru că „dacă mulţimile încep să-l perceapă pe Putin drept un sprijin pentru Lukaşenko, sloganurile antiruseşti ar putea începe să curgă”, subliniază Stephen Sestanovich, de la grupul de reflecţie american Council on Foreign Relations.
Prin urmare, Moscova „caută o soluţie”, spune Gustav Gressel. Analistul crede că „Lukaşenko este unul care poate fi înlocuit fără ca Kremlinul să se acopere prea mult de ridicol”.
O tranziție fără Lukașenko în Belarus?
Stephen Sestanovich remarcă faptul că Rusia are relaţii bune cu elitele de la Minsk, unde de asemenea există un consens pentru menţinerea bunelor relaţii cu puternicul vecin din Est. Mulți dintre opozanții lui Lukașenko s-au refugiat, de altfel, la Moscova de teama represaliilor din țara natală.
Aceste conexiuni şi aceste atitudini favorabile îi oferă lui Putin mai multe piste pentru a găsi o tranziţie fără Lukaşenko, mai ales că mişcarea de protest îmbracă diferite forme şi nu are un lider clar.
Una dintre figurile opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, contracandidată a lui Lukaşenko la scrutinul de duminica trecută, s-a refugiat în Lituania, de unde încearcă să coaguleze nemulţumirea existentă în toate straturile societăţii belaruse.
Totuşi, analiştii avertizează, însă că nimic nu poate fi exclus, inclusiv recurgerea la forţă.
„Sunt sigură că Rusia este pregătită pentru toate opţiunile, inclusiv opţiunea militară, chiar dacă aceasta ar fi extrem de costisitoare pentru ea”, crede Maria Dyner.
Editare web: Luana Păvălucă
