Nu ar mai trebui să fie niciun dubiu că, prin acțiunile sale, Donald Trump a dat peste cap piețele globale. Singura întrebare este cât de departe va merge restul lumii ca să transforme principalul atu financiar al Statelor Unite – încrederea în economia americană – într-o armă ce poate fi folosită împotriva Washingtonului, pe măsură ce tot mai mulți investitori vor căuta să își redirecționeze resursele înspre Europa, Asia și, în general, cât mai departe de America.
Înainte ca Trump să revină la Casa Albă, unul dintre principalii săi consilieri financiari, Stephen Miran, a scris un document detaliat despre un așa-numit Acord Mar-a-Lago, în care se arată că pentru Statele Unite, hegemonul global, totul este „interconectat”: comerțul, finanțele și apărarea sunt trei picioare ale aceluiași scaun și fiecare dintre acestea poate fi folosit pentru a le consolida pe celelalte în interesul doctrinei „America First”.
Miran a ajuns să conducă prestigiosul consiliu al economiștilor de la Casa Albă, care îl sfătuiesc pe președintele SUA în privința politicilor economice. Mai apoi, Miran a devenit membru al Consiliului Guvernatorilor Rezervei Federale, de unde a susținut politica monetară preferată a lui Trump: rate ale dobânzilor cât mai mici.
Membrii administrației Trump, inclusiv Miran, au încercat să prezinte unele puncte cheie ale documentului scris în 2024 ca fiind puțin exagerate, argumentând că Acordul Mar-a-Lago a fost doar un exercițiu de imaginație ce expunea o serie de opțiuni de luat în considerare în „noua eră glorioasă” a Americii.
Dar, la fel cum Proiectul 2025, o agendă politică ultraconservatoare concepută de institutul Heritage Foundation în 2023, s-a dovedit a fi un fel de ghid practic al celui de-al doilea mandat de președinte al lui Trump, la fel și viziunea expusă în Acordul Mar-a-Lago, sau un plan similar, a devenit una tot mai reală, se arată într-o analiză Financial Times.
Stephen Miran, unul dintre principalii consilieri financiari ai lui Donald Trump, a scris așa-numitul Acord Mar-a-Lago care, deși a fost descris drept un exercițiu de imaginație, pare că este urmat tot mai îndeaproape de administrația Trump. Foto: Profimedia Images
Investitorii reacționează la amenințările lui Trump
Ar putea fi doar o coincidență, însă decizia Statelor Unite de a amenința țările aliate cu tarife comerciale, drept pedeapsă pentru că nu sprijină planurile de expansiune teritorială ale lui Trump, pare să se alinieze perfect ideilor expuse în acordul scris de Miran.
„Președintele Trump consideră că alte națiuni profită de America atât în apărare, cât și în comerț, în același timp: umbrela de apărare și deficitele noastre comerciale sunt legate”, se arăta în Acordul Mar-a-Lago.
Reacția pieței la cel mai recent atac al lui Trump împotriva ordinii globale a fost extrem de grăitoare. Până de curând, regulile erau foarte simple: șocurile geopolitice făceau ca valoarea dolarului și a obligațiunilor guvernamentale americane să crească, pentru că ele erau considerate activele cele mai sigure, de încredere și ușor de tranzacționat din sistemul financiar global. Ele au fost amortizoare foarte utile atunci când aveau loc evenimente negative oriunde în lume.
Acum, însă, cu toate că au loc evenimente foarte îngrijorătoare în legătură cu Groenlanda, dolarul și obligațiunile Trezoreriei SUA sunt în scădere. Deocamdată, fenomenul nu este unul dramatic, dar este cât se poate de clar.
Este un indiciu puternic că investitorii fac două lucruri: ignoră tot mai mult dolarul și obligațiunile guvernamentale ca refugii sigure, îndreptându-și mai degrabă atenția înspre investițiile în aur, și tratează șocurile provocate de Washington ca pe un motiv bun să vândă activele americane.
Ce s-ar întâmpla dacă Europa ar vinde toate activele americane ca să țină în frâu ambițiile lui Trump în regiunea arctică? Foto: Profimedia Images
Avertisment pentru SUA: Europa deține Groenlanda, dar și multe active americane
Marile firme de investiții vor simți că au tot mai multe motive să își direcționeze o parte mai mare a resurselor pe care le dețin înspre Europa, Asia și, în general, oriunde în afara Statelor Unite.
Aceasta este o vulnerabilitate majoră pentru SUA despre care oamenii din jurul lui Trump sunt, cu siguranță, conștienți. Nu este de mirare că Trump a renunțat la unele dintre cele mai agresive politici comerciale pe care le avea în plan, în luna aprilie a anului trecut, când piața obligațiunilor a devenit agitată.
Trump are nevoie de o piață a obligațiunilor puternică pentru a-și putea finanța agenda fiscală – o piață slabă ar mări costul împrumuturilor.
Deutsche Bank a avertizat Statele Unite că Europa deține Groenlanda, dar și „multe” acțiuni și datorii americane. Valoarea acestor active este de aproximativ 8 trilioane de dolari.
Ce s-ar întâmpla dacă Europa ar vinde toate aceste active ca să țină în frâu ambițiile lui Trump în regiunea arctică? În realitate, lăsând la o parte dilema felului în care „Europa” ar putea să îi oblige pe investitorii independenți să vândă acțiunile americane, acesta ar fi un scenariu de distrugere reciprocă asigurată, scrie FT.
Acest moment reprezintă un stimulent major pentru investitori să cumpere mai multe obligațiuni și acțiuni în alte țări, diversificându-și portofoliul în defavoarea Americii.
Planurile bizare ale lui Trump cu privire la Groenlanda și faptul că nu se ferește să le provoace pagube financiare chiar și aliaților Washingtonului nu vor face decât să risipească și mai repede cel mai valoros atu financiar al Statelor Unite: încrederea. America riscă să plătească scump, multe decenii de acum înainte, pentru modul agresiv în care acționează în acest moment.