În perioada premergătoare alegerilor din Germania, presiunea politică exercitată asupra rețelelor sociale atât de Rusia, cât și de Statele Unite este enormă. Pentru a asigura un proces electoral lipsit de interferențe străine, Berlinul ar putea apela la ajutorul - potențial decisiv - al Uniunii Europene (UE) și, în special, la mecanismul de criză consacrat în Regulamentul privind serviciile digitale, scrie Euractiv.
Actul UE privind serviciile digitale (DSA) a intrat în vigoare anul trecut și a fost conceput ca răspuns la pandemia Covid-19 și la invazia Rusiei în Ucraina. Legea conține un mecanism de criză care poate fi declanșat și în alte scenarii, așa cum a sugerat comisarul european pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen. Cu toate acestea, nu există o listă exhaustivă a situațiilor de urgență care să specifice ce constituie sau nu o criză.
Cu puțin timp înainte de alegeri, Germania se confruntă din nou cu o campanie de dezinformare în creștere din partea Rusiei, în timp ce proprietarul X, Elon Musk, intervine activ în campania electorală în favoarea partidului de extremă-dreapta AfD.
Pentru a stabili dacă o situație este o criză, agenția germană responsabilă cu rețelele, Bundesnetzagentur (BNetzA), trebuie să ia ea însăși această decizie. Având în vedere că activarea mecanismului este aproape fără precedent - singurul caz de utilizare a acestuia până în prezent fiind Irlanda împotriva extremei drepte pe X - orice acțiune în acest domeniu va atrage atenția și criticile agenției.
În plus, BNetzA s-ar putea să nu înțeleagă suficient de bine DSA. Agenția a declarat că așteaptă ca Bruxelles-ul să evalueze dacă toate "cerințele ” mecanismului au fost îndeplinite. Totuși, acest lucru adaugă o etapă inutilă procesului, care a fost elaborat în speranța că autoritățile naționale ar putea determina singure dacă există o criză națională.
Cum se declanșează mecanismul de răspuns la criză?
- Decideți că există o criză
În teorie, orice agenție națională poate trage un semnal de alarmă la organismul colectiv, Comitetul european pentru servicii digitale (CESN). În practică, o criză în Germania ar trebui, prin urmare, să fie raportată de agenția germană BNetzA.
Nu există criterii pentru a decide dacă a avut loc o criză. Cu toate acestea, semnalul de alarmă este doar primul pas, ceea ce lasă suficient timp pentru discuții în etapele următoare.
- Discutarea crizei
CESN se reunește frecvent, iar agențiile statelor membre pot discuta aici dacă există într-adevăr o criză. La ultima reuniune, vinerea trecută, s-au discutat alegerile din Germania - dar nu și mecanismul de criză.
- Vot cu privire la existența unei crize
O majoritate simplă a membrilor CESN trebuie să voteze în favoarea existenței unei crize. Organismul poate recomanda apoi Comisiei să declanșeze oficial mecanismul de criză.
- Activarea mecanismului de criză
Comisia declanșează mecanismul de răspuns la criză, stabilind împreună cu CESN natura crizei și emițând o serie de măsuri corective pentru platforma (platformele) în cauză.
- Platformele trebuie să acționeze
Platformele trebuie, prin urmare, să împărtășească orice informații referitoare la modul în care platforma lor contribuie la criză, să elimine amenințările și să raporteze periodic Comisiei cu privire la modul în care procedează.
Comisia este obligată să informeze periodic Comitetul european pentru servicii digitale, cel puțin o dată pe lună, cu privire la măsurile luate de platforme.
Un avertisment important: în practică, platformele se pot împotrivi aplicării măsurilor recomandate de Comisie pentru rezolvarea crizei. Cu cât proprietarii unei platforme sunt mai ostili, cu atât va fi mai dificil să îi determinăm să respecte normele.
Editor : Marina Constantinoiu
