Marea Britanie este pregătită să trimită trupe în Europa pentru a-i proteja pe aliații NATO, dacă Rusia invadează Ucraina, a declarat Boris Johnson, potrivit BBC.
Premierul britanic a avertizat că președintele Putin se va confrunta cu o rezistență ucraineană „feroce” și că „fiii multor mame ruse nu se vor mai întoarce acasă”.
Marea Britanie și aliații săi vor răspunde, de asemenea, rapid și „la unison” cu sancțiuni economice „severe”, a adăugat el.
Rusia, care neagă planurile de invadare, a mobilizat la granița cu Ucraina peste 100.000 de soldați.
SUA au plasat 8.500 de militari în alertă, pentru a fi dislocați în Europa de Est, în regim de urgență, decizie pe care Rusia a catalogat-o drept „o mare îngrijorare”.
Membrii alianței NATO, inclusiv Danemarca, Spania și Țările de Jos, au anunțat că trimit mai multe avioane de luptă și nave de război în Europa de Est pentru a consolida apărarea în regiune.
Într-o declarație făcută la doar câteva ore după anunțul unei anchete de poliție care vizează petrecerile din timpul lock-down-ului care au avut loc la reședința din Downing Street 10, Johnson a spus: „Armata britanică conduce grupul de luptă NATO în Estonia și, dacă Rusia invadează Ucraina, vom contribui în cadrul Alianței cu trupe suplimentare pentru a ne proteja aliații din Europa”.
„Am declasificat deja informațiile convingătoare, care arată intenția Rusiei de a instala un regim marionetă în Ucraina”
Cu privire la sancțiuni, el a spus că împreună cu liderii din SUA, Franța, Germania, Italia, Polonia și alte state UE au convenit că vor impune „sancțiuni economice coordonate și severe, mai grele decât orice am făcut până acum împotriva Rusiei”.
„Și am convenit asupra necesității de a finaliza aceste măsuri cât mai repede posibil, pentru a maximiza efectul lor de descurajare”, a adăugat el.
„Am declasificat deja informații convingătoare care arată intenția Rusiei de a instala un regim marionetă în Ucraina. Și vom continua să dezvăluim orice atacuri cibernetice, diversiuni sau dezinformări venite din partea Rusiei”.
Johnson a spus că libertățile câștigate în Europa de la căderea Zidului Berlinului trebuie menținute.
El a mai declarat că, deși Rusia a îndreptat arma „spre capul Ucrainei”, crede că încă este posibilă o soluție diplomatică.
Marea Britanie conduce deja un grup de luptă în Estonia, de aproximativ 1.000 de militari, parte a răspunsului NATO la invazia Crimeei de către Rusia, în 2014.
Din 2015, Regatul Unit a transferat zeci de trupe în Ucraina pentru a ajuta la pregătirea forțelor lor armate. Și în ultima săptămână, Marea Britanie a furnizat Ucrainei arme antitanc, trimise alături de 30 de specialiști pentru instruirea militarilor ucraineni.
Potrivit unui diplomat, răspunsul Regatului Unit a fost mai puternic decât al multor aliați NATO. Retorica și avertismentele miniștrilor din Marea Britanie au fost, de asemenea, mai puternice decât majoritatea.
„Opțiunile includ posibilitatea de a trimite trupe în România și Bulgaria”
Unii pot interpreta declarațiile și acțiunile ferme ca pe o distragere a atenției de la scandalurile politice interne. Dar, în realitate, Regatul Unit a avut un răspuns mai puternic la acțiunile Rusiei încă de la otrăvirea fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei sale, din Salisbury.
Un alt exemplu vine din vara trecută, când Marea Britanie a trimis nava de război HMS Defender să navigheze în apele teritoriale ale Crimeei, acțiune care a stârnit mânia Kremlinului.
Deci nu este o surpriză faptul că Marea Britanie se oferă să facă mai mult pentru a apăra atât Ucraina, cât și aliații săi NATO.
Dar NATO este o alianță - iar consolidarea aliaților săi estici nu va fi o decizie unilaterală. Opțiunile includ posibilitatea de a trimite trupe în România și Bulgaria.
Franța a indicat deja că este dispusă să ajute. Marea Britanie și SUA sunt văzute ca alte două țări care ar putea ajuta la consolidarea apărării în Flancul Estic. Secretarul Apărării, Ben Wallace, urmează să discute posibile opțiuni, zilele următoare, la sediul NATO.
Liderul laburist Sir Keir Starmer a declarat că partidul său „rămâne hotărât” în sprijinirea independenței și suveranității Ucrainei.
Aproximativ jumătate din personalul care lucrează la ambasada Marii Britanii din Kiev urmează să se întoarcă în Marea Britanie, dar Johnson a spus că aceasta va rămâne deschisă.
Kremlinul a spus că vede NATO ca pe o amenințare pentru securitate și cere garanții că alianța nu se va extinde mai la Est, inclusiv în Ucraina vecină.
Dar SUA au spus că problema actuală o reprezintă agresiunea Rusiei, nu expansiunea NATO.
„Nu ar fi prea târziu să mobilizăm trupe NATO în Ucraina”
Deputatul Tobias Ellwood, președintele comitetului de apărare, a sugerat că „nu ar fi prea târziu să mobilizăm trupe NATO în Ucraina”.
Premierul a spus, însă, că nu este o „perspectivă probabilă pe termen scurt”, deoarece Ucraina nu este membră NATO, adăugând că „ceea ce putem face, și ceea ce facem, este să trimitem specialiști pentru a instrui militari ucraineni”.
Johnson a mai precizat că NATO nu este dispusă să trimită trupe în Ucraina și că trebuie „să se ferească de a face lucruri care ar constitui un pretext pentru ca Putin să pornească o invazie”.
Anterior, ministrul de externe Liz Truss le-a spus parlamentarilor că va vizita Ucraina săptămâna viitoare.
Ea a declarat: „Ceea ce facem este să muncim foarte mult pentru a ne asigura că Ucraina are armele defensive de care are nevoie, că are pregătirea de care are nevoie... și, de asemenea, că are sprijinul comunității internaționale”.
Zeci de trupe britanice se află în Ucraina din 2015 pentru a ajuta la pregătirea forțelor lor armate, iar săptămâna trecută Regatul Unit a furnizat țării rachete antitanc cu rază scurtă de apărare pentru autoapărare.
Editor : Liviu Cojan
