Parlamentul European a votat pentru rezervarea termenilor precum „burger” sau „cârnați” exclusiv produselor din carne, o decizie care ar putea obliga producătorii de alimente vegetale să-și schimbe denumirile. Măsura, susținută de organizațiile fermierilor și criticată de marii retaileri și de eurodeputații ecologiști, nu este încă definitivă: pentru a intra în vigoare, trebuie aprobată și de statele membre ale Uniunii Europene, informează The Guardian.
Inițiativa îi aparține eurodeputatei franceze de centru-dreapta Céline Imart, care a redactat amendamentul într-un proiect de lege destinat să întărească poziția fermierilor în lanțul alimentar.
355 de eurodeputați au votat în favoarea propunerii, 247 împotrivă. Măsura, susținută de sindicatele fermierilor, nu va intra însă automat în vigoare: pentru a fi aplicată, trebuie aprobată și de o majoritate a celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, ceea ce rămâne incert.
„Un steak, escalope sau cârnat sunt produse care provin din creșterea animalelor, nu din laborator sau din plante. Este nevoie de transparență și claritate pentru consumatori și de recunoaștere pentru munca fermierilor noștri”, a declarat Imart, ea însăși cultivatoare de cereale în nord-vestul Franței.
Ea argumentează că propunerea este în conformitate cu regulile europene care interzic deja folosirea termenilor „lapte” și „iaurt” pentru produse care nu conțin lactate.
Parlamentul European a respins o propunere similară în 2020, însă schimbarea echilibrului politic în urma alegerilor din 2024, care au adus mai mulți eurodeputați conservatori, a schimbat raportul de forțe.
„Burgerii vegetali, șnițelul de seitan și cârnații de tofu nu îi induc în eroare pe consumatori, ci doar pe politicienii de dreapta”, a spus eurodeputatul austriac Thomas Waitz după vot.
„Această tactică este o diversiune și un fumigen patetic. Niciun fermier nu va câștiga mai mulți bani și nu își va asigura viitorul prin această interdicție”, a adăugat el.
Chiar și în interiorul Partidului Popular European (PPE), formațiunea din care face parte Imart, opiniile sunt împărțite. Liderul grupului, Manfred Weber, a declarat înaintea votului că subiectul nu este o prioritate.
„Consumatorii nu sunt proști când merg la supermarket și își cumpără produsele”, a spus acesta.
Marile lanțuri de supermarketuri germane, precum Aldi și Lidl, se opun propunerii, avertizând că interzicerea termenilor familiari ar putea „îngreuna deciziile informate ale consumatorilor”. Germania este cea mai mare piață europeană pentru produse vegetale, iar comercianții susțin că ar fi printre cei mai afectați de o eventuală redenumire forțată.
În schimb, sectorul francez al creșterii animalelor sprijină ferm inițiativa.
„Fără garanții clare, consumatorii riscă să fie induși în eroare de produse care par carne, dar nu sunt carne”, a declarat Jean-François Guihard, președintele Interbev – asociația franceză a industriei cărnii – pentru AFP.
Franța a introdus deja, în 2020, o interdicție privind folosirea unor termeni precum „steak” și „cârnați” pentru produsele pe bază de plante, însă Curtea de Justiție a Uniunii Europene a anulat măsura în 2024, considerând-o neconformă cu legislația UE. Decretul francez viza 21 de termeni folosiți în mod tradițional de măcelari, inclusiv „șuncă”, „mușchi” și „coaste premium”.
Organizațiile de protecție a consumatorilor resping inițiativa, susținând că publicul nu este derutat de aceste denumiri. Un sondaj realizat în 2020 de Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) în 11 state membre a arătat că majoritatea respondenților nu aveau nicio problemă cu folosirea termenilor asociați cărnii, atâta timp cât produsul era clar etichetat ca vegetarian sau vegan.
„Aproape 70% dintre consumatori înțeleg aceste denumiri, atâta vreme cât produsele sunt etichetate clar ca vegane sau vegetariene. Politicienii ar trebui să se concentreze pe ambalaje clare și etichete de încredere”, a declarat Irina Popescu, expert în politici alimentare la BEUC.
Eurodeputata austriacă Anna Stürgkh, membră a grupului Renew Europe, a ironizat ideea că publicul ar fi confuz, folosind exemple de denumiri de alimente care conțin cuvinte „înșelătoare”, dar pe care nimeni nu le ia literal.
„Beef tomato” este un soi de roșie mare și cărnoasă, numită astfel pentru textura ei, nu pentru că ar conține carne de vită.
„Ladies’ fingers”, în engleză, este denumirea comună pentru bame (okra) sau pișcoturi. Evident, nu sunt făcute din degete de femei.
Prin aceste exemple, Stürgkh ironizează ideea că termenii alimentari ar putea induce confuzie consumatorilor.
„O «roșie de vită» nu conține carne de vită, iar «degetele doamnelor» nu sunt făcute din degete de femei. Haideți să avem încredere în consumatori și să renunțăm la acest populism de tip hotdog”, a spus ea.
Editor : Ș.A.
