Comisia Europeană propune o rețea feroviară de mare viteză care ar reduce semnificativ timpii de călătorie între capitalele europene. Trenurile ar depăși 250 km/h, iar rute precum Berlin - Copenhaga sau Sofia - Atena ar putea fi parcurse în doar câteva ore, potrivit The Guardian.
O rețea de cale ferată de mare viteză „cu adevărat europeană” ar putea fi gata până în 2040, a anunțat miercuri executivul UE, prezentând planuri de reducere drastică a timpilor de călătorie între marile orașe.
Noile legături transfrontaliere ar reduce dramatic timpul de călătorie între Tallinn și Riga la 1 oră și 45 de minute, comparativ cu 6 ore și 10 minute astăzi. La celălalt capăt al continentului, drumul dintre Lisabona și Madrid ar scădea la trei ore, de la nouă în prezent.
Trenurile de mare viteză, alternative la zborurile scurte
Comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, autoproclamat „om al trenurilor”, a spus că planurile arată cum ar putea fi creată „o rețea feroviară de mare viteză, cu adevărat europeană, până în 2040”. Comisia estimează că măsura ar face călătoria cu trenul o alternativă mai atractivă la zborurile pe distanțe scurte și, posibil, chiar mai lungi.
Deși de ani de zile există apeluri pentru creșterea transportului feroviar, călătoriile rapide transfrontaliere rămân rare. Prioritățile naționale, infrastructura insuficientă, sistemele incompatibile, regulile contradictorii și biletele extrem de complicate au făcut ca rețeaua feroviară de mare viteză să nu se dezvolte atât de rapid sau atât de extins pe cât sperau susținătorii ei.
Cei 12.128 km de cale ferată de mare viteză existenți în Europa sunt concentrați în mare parte în patru state vest-europene (Franța, Germania, Italia și Spania), în timp ce Europa Centrală și de Est rămâne „slab conectată”, a spus Comisia.
Bilete transfrontaliere cumpărate dintr-un singur loc
Experți externi citați de Comisie estimează că este nevoie de 546 de miliarde de euro pentru a tripla dimensiunea rețelei de mare viteză, permițând trenurilor să circule cu peste 250 km/h. Într-o listă lungă de măsuri, executivul UE promite o strategie de finanțare și va încerca să folosească fondurile europene pentru a stimula guvernele naționale și investițiile private, în special pentru infrastructură și material rulant. Planul mai include îmbunătățirea sistemelor europene de semnalizare și ticketing.
Tzitzikostas a spus că toți pasagerii ar trebui să poată cumpăra într-o zi bilete transfrontaliere și, eventual, bilete combinate tren-avion printr-un singur site. El a promis propuneri legislative la începutul lui 2026 pentru a garanta achiziția biletelor transfrontaliere și extinderea drepturilor pasagerilor. În prezent, călătorii trebuie să contacteze separat fiecare operator feroviar național implicat într-o cursă internațională pentru asistență sau rambursări în caz de întârzieri.
Industria feroviară salută planul UE
Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) a salutat planurile ca fiind un progres pentru transportul durabil. „Prea mult timp, consumatorii s-au confruntat cu rezervări complicate, drepturi limitate, conexiuni slabe și servicii dezamăgitoare atunci când au călătorit prin Europa cu trenul”, a spus responsabilul BEUC pentru transport, Robin Loos. „Planul ar trebui să aducă investițiile necesare și armonizarea tehnică și își propune să rezolve problema de lungă durată a ticketingului”, a adăugat el.
Organismul european al industriei feroviare, Comunitatea Companiilor de Căi Ferate și Infrastructură (CER), a salutat, de asemenea, planurile. Organizația a spus că obiectivul unor viteze standard de 250 km/h sau chiar mai mari pe noile linii de mare viteză va reprezenta „un punct de referință care va permite feroviarului să concureze eficient cu zborurile pe distanțe scurte și să atragă o mutare semnificativă către tren”.
Jon Worth, expert și militant independent în domeniul feroviar, și-a exprimat îndoiala că aceste călătorii mai rapide se vor materializa, subliniind lipsa detaliilor privind finanțarea și numărul redus de proiecte existente. „Pot să vă spun ce linie se va construi sau ce tren va fi cumpărat în urma acestui document, care nu ar fi existat altfel? Nu pot, pentru că, în esență, nu este cu adevărat un plan. Este mai degrabă o viziune aspiratională, de tipul ‘așa ne-am dori să fie’.”
UE, a spus el, are rezultate slabe și în proiectele feroviare de viteză mai mică, prin rețelele transeuropene, coridoare de transport care au fost „extrem de lente” în implementare. „De ce ar fi diferit de această dată, doar pentru că fixăm un termen cu 10 ani mai departe și vorbim despre trenuri de mare viteză în loc de cele convenționale?” a întrebat el.
Editor : M.I.
