Statul de drept se confruntă cu o deteriorare în mai multe state membre ale Uniunii Europene, iar unele guverne sunt acuzate că îl subminează în mod sistematic, potrivit unui nou raport realizat de organizația Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), publicat luni. Documentul identifică cinci țări drept „demolatori” ai statului de drept și arată că, în cazul României, progresele lipsesc, fiind încadrată în categoria statelor „stagnante”.
Guvernele din cinci state membre ale UE „erodează în mod constant și intenționat” statul de drept, a avertizat principala organizație europeană pentru libertăți civile, în timp ce standardele democratice se deteriorează în alte șase țări, inclusiv în democrații considerate istoric solide. Pe baza dovezilor furnizate de peste 40 de ONG-uri din 22 de țări, Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties) a descris guvernele Bulgariei, Croației, Ungariei, Italiei și Slovaciei drept „demolatori”, care slăbesc în mod activ statul de drept.
Raportul grupului din 2026, publicat luni, arată că statul de drept a regresat în toate domeniile, justiție, anticorupție, libertatea presei și mecanismele de control ale societății civile, în Slovacia, sub guvernul populist, autoritar și pro-Moscova condus de Robert Fico.
Situația este la fel de sumbră în Bulgaria, în timp ce Ungaria, unde cei 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán s-ar putea încheia după alegerile din 12 aprilie, „rămâne un caz aparte, continuând să adopte legi și politici tot mai regresive, fără semne de schimbare”.
Liberties a identificat Belgia, Danemarca, Franța, Germania și Suedia, toate țări cu tradiții democratice solide, drept „derapante”: locuri unde statul de drept se deteriorează în anumite domenii, fără ca această erodare să facă parte dintr-o strategie politică generală.
Cehia, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Țările de Jos, România și Spania au fost clasificate drept „stagnante”, definite ca state în care condițiile privind statul de drept nu se îmbunătățesc, dar nici nu se deteriorează, potrivit raportului de 800 de pagini.
România, în categoria statelor „stagnante”
România este încadrată de raport în categoria statelor „stagnante”, ceea ce reflectă absența unor progrese consistente în consolidarea statului de drept, dar și lipsa unui regres sistemic. Evaluarea indică un cadru instituțional funcțional, însă afectat de probleme persistente de implementare și coerență.
În domeniul justiției, raportul semnalează în continuare vulnerabilități privind independența sistemului, în special în legătură cu procedurile de numire în funcții de conducere și cu influența politică indirectă. Reformele adoptate în anii anteriori nu au fost pe deplin consolidate, iar percepția asupra autonomiei sistemului judiciar rămâne fragilă.
Pe componenta anticorupție, progresele sunt descrise drept inegale, marcate de rezultate fluctuante și de o lipsă de continuitate strategică. Deși instituțiile-cheie sunt funcționale, impactul acestora este limitat de aplicarea neuniformă a politicilor și de o voință politică percepută ca inconsistentă.
Libertatea presei este afectată nu doar de presiuni economice, ci și de mecanisme opace de finanțare, inclusiv alocarea netransparentă a fondurilor publice, ceea ce ridică semne de întrebare privind independența editorială și pluralismul media. În paralel, accesul la informații de interes public rămâne inegal în practică, în pofida cadrului legal existent.
În ceea ce privește mecanismele de control democratic, raportul indică un rol limitat al societății civile în procesul decizional și o utilizare frecventă a procedurilor legislative accelerate, care reduc calitatea deliberării publice.
În ansamblu, concluzia este că România nu se confruntă cu o deteriorare accentuată a statului de drept, dar nici nu reușește să genereze progrese structurale, rămânând blocată într-un echilibru fragil între funcționalitate instituțională și deficiențe persistente.
Recomandările UE, fără rezultate în statele membre
Raportul mai arată că mecanismele UE pentru combaterea erodării statului de drept sunt în mare parte ineficiente, majoritatea statelor membre nereușind să transforme recomandările în acțiuni concrete, în ciuda anilor de recomandări din partea Comisiei Europene.
Documentul constată că 93% dintre toate recomandările din raportul Comisiei pe 2025 privind statul de drept erau reluări din anii anteriori, multe păstrate fără nicio modificare de formulare, în timp ce numărul recomandărilor noi s-a înjumătățit față de 2024. Din 100 de recomandări ale Comisiei evaluate de Liberties, 61 nu au înregistrat niciun progres, iar alte 13 au înregistrat regres.
„Raportul Comisiei trebuia să genereze acțiuni concrete”, a declarat Ilina Neshikj, directoarea executivă a Liberties. Însă, după șapte ediții anuale, concluziile Liberties evidențiază „nu doar regresul, ci și eforturile continue și deliberate de a submina statul de drept. Repetarea recomandărilor fără măsuri reale de implementare nu va inversa această tendință”, a spus ea.
Raportul a criticat, de asemenea, instituțiile UE în ansamblu, afirmând că, în 2025, acestea nu doar că „au reflectat multe dintre problemele existente în statele membre”, dar nu au reușit nici să aplice și să apere în mod consecvent drepturile fundamentale.
„Au normalizat utilizarea procedurilor legislative excepționale și accelerate, au redus protecțiile esențiale ale drepturilor fundamentale și au condus o campanie concertată împotriva organizațiilor de monitorizare”, a declarat Kersty McCourt, consilier senior pentru advocacy în cadrul Liberties.
Când se întâmplă acest lucru, a adăugat McCourt, instituțiile „subminează credibilitatea UE și a propriilor sale rapoarte privind statul de drept”.
Societatea civilă, sub presiune în tot mai multe state UE
Liberties a constatat că deteriorarea statului de drept în 2025 a fost cea mai accentuată în pilonul „mecanismelor de control și echilibru” democratic: ONG-urile independente și societatea civilă întâmpină dificultăți în a se organiza, a contesta deciziile și a trage guvernele la răspundere.
Legislația regresivă și sancțiunile dure pentru participarea la proteste fără aprobare sunt în creștere, inclusiv în Ungaria, unde evenimentele Pride au fost interzise, iar organizatorii acestora, inclusiv primarul Budapestei, au fost supuși unor anchete oficiale.
În Italia, a fost adoptat un decret de securitate extrem de restrictiv, care incriminează blocarea drumurilor și alte forme de protest, consolidând în același timp garanțiile pentru poliție. În mai multe state membre, protestatarii pentru climă și cei pro-Palestina s-au confruntat cu interdicții și incriminare.
Și justiția este afectată, potrivit Liberties, în special prin ceea ce numește „o tendință emergentă de discurs politic tot mai critic sau ostil la adresa sistemului judiciar și a instituțiilor pentru drepturile omului”.
De asemenea, raportul constată progrese reduse în combaterea corupției. În ceea ce privește libertatea presei, doar un număr mic de state au înregistrat îmbunătățiri măsurabile. Atacurile asupra jurnaliștilor au crescut în Bulgaria, Croația, Italia, Țările de Jos și, în special, Slovacia.
Editor : M.I.
