Cum arată fabrica din România în care se fac volane îmbrăcate în lemn și piele, destinate Porsche - VIDEO
Din 2008 până în prezent, numărul locurilor de muncă din Oradea a crescut de la 76.000 la 96.000. Așadar, 20 de mii de locuri de muncă s-au născut pentru locuitorii orașului, dar și pentru cei din localitățile învecinate, odată cu dezvoltarea zonei.
Parcurile industriale sunt acum un motor al economiei locale. Zona se dezvoltă de la un an la altul, iar astăzi lucrează la marginea orașului în jur de 10.000 de angajați.
20 de milioande de euro, jumătate din suma primită de la Bruxelles, s-au investit în parcul industrial, pe locul în care în urmă cu 10 ani se afla un câmp plin de gunoaie. Companiile care și-au ridicat aici hale au adus investiții, la rândul lor, în valoare de sute de milioane de euro.
„Una din problemele orașului Oradea în anii 2000 a fost că industria comunistă practic a fost distrusă și nu s-au impus alte companii în locul acesteia. Urmărind ce au făcut alte orașe ca să atragă investiții, am constatat că toate ofereau amplasamente bune, ieftine, cu utilități pentru investitori. Și atunci, o prioritate pe care am avut-o a fost să dezvolt parcuri industriale în Oradea. Pe terenuri care erau abandonate am dezvoltat primul parc industrial de 120 de hectare, unde astăzi sunt peste 5.000 de angajați, care a atras foarte multe companii, în așa fel încât cred că sunt investiții de peste 300 de milioane de euro, investiții directe în aceste parcuri. Acum, companiile nu mai sunt interesate să primească amplasamente ieftine, ci sunt interesate în principal de forța de muncă”, spune Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și fost primar al municipiului Oradea.
Cea mai modernă fabrică automotive din România, pusă pe picioare cu ajutorul fondurilor europene
Valeriu Trip a ridicat în acest parc industrial o hală în care se produc volane. La 12 milioane de euro s-au ridicat costurile, iar cea mai mare sumă a fost acoperită de fonduri europene.
„Aici, vă prezint un volan care pentru mine este deosebit. Suntem la începutul fazelor lui de lucru. Este volanul de Porsche. S-a montat fibra de carbon, am prelucrat aici plasticul, urmând să intre în secție și să se pună piele pe el”, arată antreprenorul luând în mână un volan. Valeriu Trip alege apoi din stand un alt volan pe care îl prezintă: „Tot pentru Porsche, dar este din lemn de trandafir”.
Antreprenorul ne prezintă secția unde volanele primesc îmbrăcămintea de piele: „Aici, miza este faza de cusut. Totul se coase manual, totul este lucrat manual”, spune Valeriu Trip.
„Cu aceste fonduri am putut să fac cea mai modernă, spun eu, din România, dacă nu chiar din Europa, în domeniul automotive, îmbrăcarea volanelor în piele și lemn-piele. A fost de mare folos și de mare ajutor obținerea acestor fonduri europene. Prin dezvoltarea acestor parcuri industriale și pe fonduri, ne-a pus absolut totul la dispoziție, toate condițiile de care o companie are nevoie. În spatele acestor accesări de fonduri, trebuie să stea, în primul rând, curajul. Este o muncă titanică, se lucrează foarte mult pentru obținerea documentației, dar în momentul în care ai toată documentația, lucrurile decurg foarte bine. Fără fonduri sigur nu reușeam să fac așa ceva”, mărturisește antreprenorul Valeriu Trip.
„Valoarea totală a proiectului este de 11.600.000 de lei, din care am primit o finanțare de 60 la sută pe fonduri europene, în ceea ce privește construcția și partea de producție și 90 la sută în ceea ce privește partea de consultanță, dirigenție și certificări. Am creat 300 de locuri de muncă și mai avem 150 de locuri libere”, precizează Mihaela Blaga, antreprenor.
„Din februarie anul trecut, a crescut producția cu 20-22%”, adaugă Valeriu Trip.
Angajați care fac naveta din Ungaria
300 de angajați lucrează în această companie, iar proprietarii vor să mai angajeze înca 160 de muncitori. „Avem români, avem slovaci, avem cehi, avem din Ungaria”, spune antreprenorul.
- De unde veniți?
- Din Ungaria. Fac naveta zi de zi, deja de 12 ani. Vin cu mașina.
- La ce trebuie să fiți atentă?
- La toate. Să nu fie defect, piele, cusătura, lemne, explică o muncitoare.
Proprietarii se pregătesc sa acceseze fonduri europene si pentru alte proiecte. În primul rand, vor ca fabrica sa fie sută la sută independentă energetic, iar pentru asta vor fi montate celule fotovoltaice pe toată suprafața halei.
Șoseaua de centură, o cheie pentru succesul afacerilor
Un mare avantaj al parcului industrial, dar și al orașului îl reprezintă faptul că Oradea se află la 13 kilometri de vama Borș, un drum care poate fi parcurs în mai puțin de 15 minute. În felul acesta, transportatorii evita marea problemă a țării noastre: drumurile proaste.
Strategia autorităților a fost ca șoseaua de centură să preia o mare parte din traficul care punea presiune pe oraș, iar Oradea se numără printre localitățile care reuşesc să scoată traficul greu pe o centură modernă, de 20 de kilometri, cu patru benzi de circulaţie. Pentru realizarea ei au fost folosite fonduri ale Minsterului Transporturilor, din bugetului local şi fonduri europene. Pasajele au fost finanțate printr-un proiect de 50 de milioane de lei, iar Uniunea Europeană a avut o contribuție de 32,5 milioane de lei.
Prin construirea celor două pasaje peste două intersecţii foarte aglomerate, una către Deva, cealaltă către Arad, se scurtează foarte mult tranzitul pe centura oraşului şi se elimină ambuteiajele din cele două intersecţii. Planul de îmbunătățire a infrastructurii rutiere se întinde, însă, în tot județul.
„Un punct în plus pe care noi l-am avut față de orașele din interior este că fiind la graniță, am beneficiat de finanțările suplimentare pe fonduri transfrontaliere, 20-30 de mil euro. Drumurile naționale sunt cele pe care le vedeți cu galben, drumurile județene sunt cu negru. Când am venit, erau niște finanțări dedicate pentru drumurile județene și erau propuse niște drumuri județene care aveau o mie de mașini pe 24 de ore sau 835 de mașini sau 598 de mașini. Vă dați seama că duceam bani europeni către niște drumuri care nu erau circulate. Ca să evit ca banii europeni să fie folosiți pe lucruri care nu au portanță de dezvoltare, am preluat de la Primăria Oradea drumurile din zona metropolitană, le-am clasificat ca drumuri județene, pentru că aici avem 20 de mii de mașini pe 24 de ore, 21 de mii de mașini pe 24 de ore... aceste drumuri pe care le vedeți punctate cu roșu au fost declarate drumuri județene, le vom executa din bani europeni și în felul acesta vom avea o rețea mult mai mare de drumuri publice în zona metropolitană, unde practic avem problemele de transport. Congestia nu este la capătul județului, unde avem sute de mașini pe zi, ci în zonele metropolitane, unde această combinație de drumuri naționale care vin spre Oradea, drumuri județene nou formate și drumurile comunale va face să spargem congestia în trafic și în loc să avem 20 de mii de mașini, de exemplu, pe relația Oradea - Cluj-Napoca, la ieșirea din Oradea, prin acest drum paralel se va sparge traficul în două și vom avea câte zece mii de mașini. Asta înseamnă că fiecare om va câștiga câteva minute din viața lui, dacă navetează înspre Oradea din zona metropolitană”, explică, arătând pe o hartă, Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor.
Orădenii plecați în străinătate se întorc acasă
Cu ajutorul fondurilor europene Oradea s-a schimbat foarte mult în ultimii 12 ani și se va schimba în continuare. Tocmai aceste schimbări au întors acasă foarte mulți tineri plecați de ani buni în străinătate, care și-au dorit să revină acasă și care au făcut investiții în oraș. Au venit cu o mentalitate diferită, și au pus în practică ce au învățat acolo.
„A contat foarte mult faptul că Oradea era într-o continuă dezvoltare, a crescut foarte mult, s-a dezvoltat foarte frumos și am zis că ar fi un potențial foarte mare în orașul nostru”, spune Călin Galea, antreprenor. „Se întorc tinerii, noi chiar avem șase angajați care au revenit în țară din diverse alte țări, cei mai mulți din Marea Britanie”, arată antreprenorul.
Cristian a revenit după nouă ani de muncă în Anglia, Scoția și Irlanda de Nord.
„Un motiv important, fără să ne dăm seama, inițial, a fost faptul că orașul se schimba în permanență în mai bine. De câte ori veneam acasă, de 3-4 ori pe an, vedeam lucruri noi, vedeam ceva frumos și vedeam oamenii că se schimbau spre mai bine. Orădenii începeau să fie mândri de orașul lor, de ceea ce se întâmplă în jurul lor și mândri de ei. Începeau cu pași mărunți, nu mai aruncăm mizeria pe jos, nu mai parcăm oriunde. Lucrurile astea mărunte chiar te ajută să ai viața mai frumoasă”, spune Cristian, manager de magazin.
Carmen și soțui ei s-au întors la Oradea după aproape 10 ani în Anglia.
„Soțul meu a decis că la Oradea este mult mai frumos decât la Galați, el fiind din Galați, ținând cont de faptul că orașul era în plină dezvoltare în 2017, când ne-am hotărât noi să ne întoarcem acasă. Ne-a ajutat faptul că mult mai mulți turiști veneau să viziteze orașul, plus gândirea oamenilor s-a schimbat. Noi, venind după atâția ani trăiți în străinătate, nu ne-am mai lovit de acea mentalitate învechită a românilor. Am găsit totul diferit, oamenii diferiți, orașul în sine, clădirile, infrastructura care este într-o continuă dezvoltare”, povestește Carmen Ursu, proprietar de cafenea în Oradea.
Oradea, văzută ca un exemplu de bune practici la Bruxelles
Strategia autorităților locale dă roade, iar la Bruxelles, Oradea este văzută ca un exemplu de bune practici.
„Avem acum în discuție drumul expres Arad-Oradea. Vorbim de județe limitrofe, care ar putea aduce un plus fiecărui județ. Dacă ambele județe au strategii adaptate la noile realități europene, acest drum, dacă ar integra și o pistă de bicicletă sigură, dacă ar avea și modalități de absorbție a carbonului, poate iluminate ecologic, dar și alte elemente care să țină de nevoile și politicile europene, ar fi un mare câștig pentru toți locuitorii. Prin astfel de proiecte care urmăresc rezolvarea necesităților locale, zonale și regionale, integrând politicile europene, integrarea României ar putea crește, ne-ar fi bine tuturor. O spun cu foarte multă responsabilitate, dacă unele localități pur și simplu fac niște strategii doar să le aibă, în Oradea și în județul Bihor știu că nu se întâmplă așa. Acele strategii chiar se creează pentru a fi ținute. Poate părea dificil să accesezi fonduri euopene, dar este ușor. Este o formulă clară pe care ar trebui să o știe toate autoritățile publice, pe care domnul Bolojan și întreaga echipă au înțeles-o foarte bine, pentru că și-a ales o echipă de oameni eficienți și competenți să acceseze bani europeni. E nevoie de o strategie bună, pusă la punct, care să reflecte în mod real necesitățile comunității. Dacă această strategie nu este bazată pe specificul localității, pe caracteristicile ei, proiectele europene nu vor avea un impact remarcabil, care să țină cont și de politicile europene”, explică europarlamentarul Vlad Botoș.
Noi proiecte cu bani europeni
Anul acesta alte proiecte urmează să primească finanțare. Mulți bani vin de la Bruxelles pe fondul pandemiei de coronavirus. Peste 5 milioane de euro pentru echipamente digitale pentru școli, iar aproape 3 milioane pentru dezinfectanți.
Iar planul este ca pînă în 2023 să fie ridicat un spital nou, în valoare de 30 de milioane de euro. Un dosar complet este deja pregătit in detaliu.
Este un ritm alert care dă rezultate și care a transformat nu doar orașul, ci și mentalitatea oamenilor din zonă. Și chiar dacă 2020 a fost un an greu, plin de restricții, Oradea s-a dovedit a fi o tentație pentru turiști și a urcat pe locul șase al destinațiilor de la noi, un rezultal al muncii depuse de autorități în toți acești ani.
În prezent, autoritățile locale se pregătesc pentru noul exercițiu financiar, din 2021-2027, iar de îndată ce se deschid axele de finanțare, Oradea este gata să pună în practică proiectele de pe hârtie.
Așadar, cu o strategie bună și multă muncă se văd și rezultate, iar autoritățile locale spun că vor fi și mai multe schimbări în Oradea, tot cu ajutorul fondurilor europene.
Urmăriți aici întreaga ediție dedicată Oradei din emisiunea „Europa. Mi-e bine, ți-e bine”.
