La 25 de ani după ce atacurile din 11 septembrie au concentrat temerile SUA asupra ameninţărilor din străinătate, americanii sunt acum considerabil mai îngrijoraţi de atacurile extremiştilor interni decât de cele ale grupurilor străine, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos.
Când au fost rugaţi să numească cea mai mare ameninţare la adresa siguranţei americanilor obişnuiţi, 33% dintre cei chestionaţi au ales „terorismul intern”, în timp ce 20% au ales terorismul străin şi 42% au indicat actele de violenţă aleatorii, precum împuşcăturile în masă, conform sondajului realizat în perioada 28-31 august.
Situaţia era cu totul diferită acum un deceniu. Un sondaj Reuters/Ipsos de la mijlocul anului 2013 arăta că 21% dintre americani considerau terorismul intern drept principala ameninţare, 28% indicau terorismul străin, iar 51% alegeau actele de violenţă aleatorii.
Militanţii străini ai al-Qaida au izbit avioane în World Trade Center din New York, peste Pentagon şi în apropierea Washingtonului, pe 11 septembrie 2001, ucigând mii de oameni şi declanşând decenii de război, inclusiv invazia condusă de SUA în Afganistan, unde îşi aveau sediul liderii al-Qaida.
Al-Qaida a inspirat, de asemenea, atentatul cu bombă de la Maratonul din Boston din 2013, când doi fraţi născuţi în străinătate au ucis trei persoane şi au rănit peste 260, iar o a patra persoană a fost ucisă câteva zile mai târziu.
Extremismul internațional
Însă SUA au fost, de asemenea, scena a numeroase atacuri de origine internă, inclusiv atacul armat în masă din 2016, care a ucis 49 de persoane într-un club de noapte pentru homosexuali din Florida, precum şi alte atacuri asupra americanilor de culoare, latino-americani sau evrei. Chiar preşedintele Donald Trump s-a confruntat cu multiple tentative de asasinat, inclusiv un atac armat din 2024 în urma căruia a fost rănit la ureche, iar activistul conservator Charlie Kirk a fost împuşcat mortal în septembrie 2025 în timp ce ţinea un discurs în faţa unor studenţi din Utah.
Întrebaţi care dintre atacurile motivate ideologic reprezintă o ameninţare mai mare, 61% dintre respondenţii ultimului sondaj au ales extremiştii interni, iar 34% i-au ales pe cei din străinătate.
Moştenirea atacurilor din 11 septembrie rămâne puternică, a arătat sondajul. Şase din zece persoane spun că se gândesc periodic la atacuri şi aproximativ aceeaşi proporţie afirmă că ar susţine o reacţie militară dacă ar avea loc un alt atac major.
Însă americanii nu consideră că războaiele care au urmat după 11 septembrie au meritat costurile implicate. Aproximativ 48% au afirmat că războiul din Afganistan nu a meritat preţul plătit, comparativ cu 21% care au spus că a meritat, în timp ce restul nu erau siguri sau nu au răspuns la întrebare. Războiul din Irak a fost la fel de nepopular, 51% dezaprobându-l şi 21% aprobându-l.
Dezaprobarea publică faţă de aceste războaie a jucat un rol în ascensiunea lui Trump, acesta conducându-şi campania pe o platformă care promitea evitarea războaielor de lungă durată.
Dar Trump însuşi a declanşat, în urmă cu şase luni, un război împotriva Iranului, care nu a răspuns eforturilor de a găsi o soluţie rapidă. Sondajul a relevat că doar 25% dintre americani consideră că acest conflict a meritat efortul, comparativ cu 54% care consideră că nu a meritat.
Susținere pentru securitate sporită
Şase din zece americani - inclusiv opt din zece republicani - consideră că răspunsul guvernului SUA la atacurile din 11 septembrie a fost cel puţin oarecum eficient în prevenirea atacurilor împotriva americanilor pe teritoriul SUA.
O majoritate bipartizană - inclusiv 71% dintre democraţi şi 75% dintre republicani - consideră că măsurile sporite de securitate în aeroporturi, instituite în urma atacurilor din 11 septembrie, au meritat în comparaţie cu neplăcerile cauzate călătorilor.
De asemenea, americanii sunt mai înclinaţi să susţină securitatea aeroportuară gestionată de guvern, doar 23% susţinând o idee analizată de administraţia Trump, care ar înlocui securitatea federală cu contractori privaţi. Potrivit sondajului, 48% s-au declarat împotrivă.
Extinderea supravegherii interne după 2001 s-a bucurat de o popularitate mai redusă, 65% dintre respondenţi opunându-se ideii de a permite agenţiilor de informaţii americane să monitorizeze fără mandat comunicaţiile electronice ale cetăţenilor americani. O lege din 2008 care permitea acest lucru a expirat în iunie, deşi administraţia Trump a solicitat Congresului să reautorizeze această practică.
Majoritatea americanilor privesc evenimentele din 11 septembrie ca pe un moment care a unificat ţara, iar 75% dintre cetăţeni consideră că acestea au avut un impact major asupra naţiunii, o proporţie mult mai mare decât cei 41% care consideră că criza financiară din 2007-2009 a avut un impact major.
Sondajul Reuters/Ipsos, realizat online, a chestionat 1.167 de adulţi din SUA la nivel naţional, cu o marjă de eroare cuprinsă între 3 şi 6 puncte procentuale.
Editor : S.S.
