Uniunea Europeană ar putea admite noi membri până în 2030, a afirmat șefa politicii externe a Uniunii, în timp ce oficialii au lăudat eforturile de reformă ale Muntenegrului și Albaniei, care se află în fruntea clasamentului, și au criticat regresul Serbiei și declinul democratic și mai accentuat al Georgiei, notează The Guardian.
Verdictele au fost date în momentul în care Comisia Europeană a publicat rapoartele anuale privind 10 țări care aspiră să adere la UE, după ce invazia Ucrainei în 2022 a dat un nou impuls unui proces care era de mult timp în impas.
„Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice fac ca argumentele în favoarea extinderii să fie foarte clare”, a declarat Kaja Kallas reporterilor. „Este o necesitate dacă vrem să fim un actor mai puternic pe scena mondială.”
Ea a adăugat că „aderarea de noi țări la Uniunea Europeană până în 2030 este un obiectiv realist” și a afirmat că Muntenegru este cea mai avansată în procesul de aderare și un favorit pentru statutul de membru, alături de Albania.
Kallas, fost prim-ministru al Estoniei, a mai spus că aderarea la UE ar putea fi o „garanție majoră de securitate” pentru Ucraina și că nicio țară candidată nu a implementat vreodată reforme atât de radicale în timp de război.
Vorbind în fața unui public din Bruxelles din orașul Pokrovsk, aflat în conflict, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că dorește ca Ucraina să adere la UE înainte de 2030.
Oficialii au lăudat și Moldova, al cărei guvern a acuzat Rusia că a organizat o campanie subversivă fără precedent pentru a influența alegătorii prin finanțarea ilicită a partidelor, cumpărarea de voturi și campanii de propagandă. Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova, care are o populație de 2,4 milioane de locuitori, a înregistrat cele mai mari progrese dintre toate țările într-un an, „în ciuda amenințărilor hibride continue și a încercărilor de destabilizare a țării în drumul său către UE”.
Au existat însă critici aspre la adresa autorităților din Georgia, despre care Kos a spus că este o țară candidată la aderarea la UE doar cu numele. Liderii UE au suspendat negocierile de aderare ale Georgiei anul trecut, după o represiune violentă împotriva protestatarilor pașnici care au ieșit în stradă împotriva legii „agenților străini” inspirată de Rusia, care impune grupurilor societății civile să se înregistreze sub această etichetă stigmatizantă dacă primesc fonduri din străinătate.
Parlamentul European a raportat în iulie că, după proteste, peste 500 de persoane au fost reținute în cadrul „procedurilor administrative”, dintre care 300 au fost supuse torturii sau altor forme de tratament inuman și degradant.
Adresându-se direct liderilor guvernului georgian, Kos a spus că aceștia îndepărtează poporul de UE:
„Dacă sunteți serioși în privința UE, atunci ascultați-vă poporul și încetați să-i trimioteți la închisoare pe liderii opoziției, pe jurnaliștii și pe oamenii care gândesc diferit de voi. Atunci vom putea discuta.”
Oficialii au declarat că perspectivele sunt mixte pentru Serbia, al cărei președinte autoritar, Aleksandar Vučić, s-a confruntat cu un an de proteste în masă împotriva corupției, declanșate de dezastrul de la gara Novi Sad, în care prăbușirea acoperișului a ucis 16 persoane. Comisia, acuzată de mult timp că este prea blândă cu Serbia, a adoptat recent o poziție mai fermă față de guvern. Kos a criticat „regresul în materie de libertate de exprimare și exprimare academică” și a afirmat că autoritățile sârbe trebuie „să-și clarifice opțiunea strategică” evitând retorica anti-UE.
Extinderea UE necesită unanimitatea celor 27 de state membre existente, inclusiv Ungaria. Guvernul ungar blochează următorul pas în negocierile de aderare ale Ucrainei, cu efectul neintenționat de a opri progresul Moldovei, deoarece cele două procese sunt legate.
Pentru a evita veto-ul Budapestei, oficialii studiază modalități de a avansa în negocieri fără a obține aprobarea formală a tuturor celor 27 de țări.
Unii politicieni au cerut UE să se reformeze înainte de a admite noi membri, în contextul îngrijorărilor că o uniune de peste 35 de țări ar duce la paralizia politică. Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, abolirea veto-ului în politica externă, care a fost acuzat că face ca UE să fie „ținută ostatică” de un stat membru.
Kos a sugerat că nu este necesară reformarea UE înainte de admiterea Muntenegrului, cu o populație de 624.000 de locuitori, sau a Albaniei, care are 2,7 milioane de locuitori, potrivit datelor Băncii Mondiale. Ea a afirmat că nu vor exista „implicații financiare majore” pentru niciun domeniu important pentru membrii actuali ai UE în urma extinderii către aceste țări.
În privat, oficialii recunosc că Ucraina, care avea o populație de 41,4 milioane de locuitori înainte de război și are nevoie de reconstrucții masive, este un caz aparte, iar aderarea la UE va pune în fața unor alegeri dificile unii dintre cei mai fideli aliați ai Kievului, în special beneficiarii neți ai fondurilor UE, precum Polonia.
Întrebat despre eliminarea veto-urilor în politica externă, Kallas a spus că UE are ocazia să discute despre modul în care funcționează, adăugând:
„Ordinea mondială se schimbă în timp ce vorbim și pentru noi se pune întrebarea care este rolul nostru în acest context și dacă suntem capabili să jucăm acest joc geopolitic, iar noi putem juca acest joc numai dacă suntem capabili să adoptăm decizii”.
Editor : B.E.
